1. Avioanele electrice
Tesla. Prius. Volt. Industria auto este marcata de numerosi producatori auto care doresc sa lanseze masini mai "verzi". Industria aeronautica nu face exceptie de la regula si de zeci de ani, incearca sa minimizeze consumul de combustibil si nivelul de poluare. Calatoriile cu avionul se vor dubla pana in 2031, deoarece tarile emergente au devenit mai prospere si cetatenii isi permit un asemenea lux. Fluxul ar putea compromite eforturile pentru realizarea unor masini mai eficiente din punct de vedere energetic.
Exista numeroase modalitati prin care poate fi rezolvata problema. NASA regandeste proiectarea avioanelor prin sponsorizarea unor prototipuri precum MIT D Series - in cadrul caruia un cilindru dublu permite montarea motoarelor in spate si reducerea consumului de combustibil cu 50%. Avioanele de acest tip ar fi si mai silentioase. Navigatia ar putea oferi rute mai scurte pentru avioane, ducand la economia de carburanti. Avioanele mici ar putea functiona, pe viitor, doar cu energie electrica. Firma slovena Pipistrel a dezvoltat un avion de patru locuri, care are o autonomie de doua ori mai mare decat un avion similar traditional. "Toate aceste tehnologii nu erau posibile in urma cu zece ani", spune David Hinton, directorul NASA pentru cercetare aeronautica. Cerul e limita.
2. Spray-ul "cu wi-fi"
Intreaga economie generata de sectorul MOBILE se bazeaza pe o presupunere tendentioasa, potrivit careia o sa putem accesa spatiul web de oriunde si oricand, la viteze extraordinare. Realitatea este cu totul alta: in timp ce tabletele si smartphone-urile sunt tot mai frecvente, foarte rar gasim o retea wi-fi (cu exceptia celor de acasa si din diferite locatii) la care sa ne conectam.
Accesul limitat la wi-fi este o amenintare "mortala" la adresa inovatiei. Pana in 2020, tehnologia wireless va avea un impact global de 4,5 trilioane dolari. Dar aceasta crestere depinde si de capacitatea operatorilor de a se extinde. Avem nevoie de acces wi-fi din cat mai multe locuri.
Infrastructurile wi-fi deja disponibile s-ar putea sa rezolve problema de mai sus. Companiile de internet si telecomunicatii au inceput deja sa foloseasca celule mici - de unde sa transmita semnal wi-fi si 4G in zonele foarte populate. Dar aceste companii nu au puterea sa ofere o cale de conectare pentru toti utilizatorii de dispozitive mobile ai lumii.
O companie a venit cu ideea unei antene wi-fi montate intr-un recipient de spray. Chamtech Enterprises a dezvoltat un lichid incarcat cu milioane de nano-condensatori, care, odata aplicat pe o suprafata, poate primi semnal radio mai bine decat o antena traditionala. Cu ajutorul unui router, antenele Chamtech pot comunica cu o retea de fibra optica, pot primi semnale de la sateliti si pot deveni un punct de conectare pentru ceilalti utilizatori, la un pret redus. Aceste antene pot fi aplicate pe orice suprafata.
3. Transformarea deserturilor in centrale energetice
Desertul Sahara nu trebuie sa ramana neaparat un loc pustiu. Ar putea fi transformat intr-o sursa infinita de energie. In sase ore, deserturile Pamantului "storc" mai multa energie decat foloseste planeta intr-un an. Un consortiu de politicieni, savanti si economisti din apropierea Mediteranei au pus la cale un plan. "Desertec" ar implica sute de km patrati de ferme eoliene si solare in cele mai mari deserturi ale lumii. Mai intai, energie solara ar urma sa ajunga din Africa de Nord in Europa. 1.300 de km patrati din desertul nord-african ar putea genera 20% din necesarul energetic al Europei, pana in 2050. "Conceptul Desertec este deja aici", a declarat codirectorul fundatiei, Thiemo Gropp. In privinta proiectelor uriase de infrastructura, cea mai mare provocare este cea politica. Liderii nord-africani vad in Desertec o oportunitate de infiintare a unor noi locuri de munca, in timp ce Primavara Araba a generat tensiuni in randul investitorilor, privind stabilitatea regiunii pe termen lung. Criza europeana a secatuit fondurile publice si continentul e marcat de birocratie. Totusi, proiectul Desertec ar putea merge mai departe. Orasele chineze ar putea fi alimentate de desertul Gobi, iar America de Sud, de Atacama. Unde exista lumina, exista si speranta.
4. Realitatea augmentata, mai aproape de noi
Cu ajutorul smartphone-urilor, putem accesa orice informatii de pe internet. Totusi, suntem nevoiti sa tinem gadgetul in mana si uneori, ii enervam pe ceilalti sau chiar le punem viata in pericol. Ce-ar fi daca am putea citi informatia fara sa facem nimic?
Cofondatorii Google vorbesc inca din 2002 de o legatura intre gadgeturi si creierul nostru. Pana acum, cel mai apropiat produs revolutionar este prototipul Google Glass, care permite afisarea informatiilor intr-un display-lentila, acestea fiind vizibile doar pentru purtator. Babak Parviz, fondatorul Project Glass, spera insa ca oamenii vor purta pe viitor un microsistem in lentilele de contact. Prin folosirea unor transmitatoare mai mici decat un fir de par uman, el crede ca aceste lentile vor fi folosite la vizualizarea realitatii augmentate si va elimina nevoia smartphone-urilor, monitoarelor si televizoarelor. "Aceste ecrane vor genera un microsistem pe retina ta", spune Parviz.
5. Declara razboi asteroizilor care ameninta omenirea
Filmul Armageddon a tratat doua elemente intr-un mod cat mai fidel: in primul rand, suntem foarte nepregatiti pentru eventuala cadere a unui asteroid pe Terra. In al doilea rand, avem nevoie de instrumentul potrivit pentru actiunea potrivita. Bruce Willis a contribuit substantial la apararea planetei, spune Bong Wie, directorul Asteroid Deflection Research Center din cadrul Iowa State University. Wie a dezvoltat o racheta - Hyper-Velocity Asteroid Intercept Vehicle. NASA a finantat cu 100.000 dolari acest proiect. HAIV poate ajunge in interiorul asteroidului, detonand o incarcatura explozibila.
6. Construieste zgarie-nori din diamante
Unul din cele mai dure materiale din univers, realizat din cel mai comun element: carbonul. Diamantul - in forma cristalelor de carbon - este utilizat in sistemele microelectronice de tratare a apei. Din nefericire, diamantele mari sunt foarte rare. Dar imaginati-va daca ar fi la fel de usor de obtinut ca si otelul.
Stephen Bates a privit spre viitor. Dincolo de munca sa desfasurata la NASA si Princeton, savantul in varsta de 64 de ani a petrecut cativa ani la General Motors, unde a construit un piston de motor transparent din safir. Dar gandul l-a dus pe Bates la diamant. "Diamantul poate fi folosit mai eficient decat safirul, in conditiile in care ti-l permiti", spune Bates.
Imaginati-va cum ar putea fi utilizat diamantul la constructia de case, zgarie-nori, proteze, componente pentru avioane si navete spatiale.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
