Bucurestiul meu iubit, un santier nesfarsit

Bucurestiul meu iubit, un santier nesfarsit bucurestisantierpasaj universitatepasaj baneasapiperatunarimetrouratb

Pentru locuitorii Capitalei Romaniei, lucrarile de reabilitare reprezinta un peisaj arhicunoscut. De 20 de ani, soferii, dar si pietonii, sunt asaltati in fiecare zi de catre fluieraturile muncitorilor sau de zgomotul infernal al echipamentelor de constructii. Vestea proasta este ca lucrarile nu se vor opri, ci vor continua cu sarguinta si in urmatorii ani.
Cu siguranta, cel mai amplu proiect de infrastructura de dupa 1990 este Pasajul Basarab. Cea mai mare lucrare din Capitala de dupa Revolutie este si una dintre cele mai scumpe investitii ale municipalitatii.

Proiectat in 2001, Pasajul suprateran Basarab a fost dezbatut cinci ani, pentru ca abia in noiembrie 2006 sa se puna piatra de temelie. Initial, printr-o hotarare din anul 2004, proiectului i se aloca suma de 74 de milioane de euro.

Dupa un an, proiectul se modifica, lungimea pasajului creste de la 1.124 de metri la 1.900 de metri, iar valoarea lui se ridica la suma de 178 de milioane de euro.
In anul 2007, desi proiectul nu se modifica, necesita o investitie de 222,4 milioane de euro, cu 44 de milioane de euro mai mult decat se estimase. Costurile suplimentare sunt puse pe seama exproprierilor si a supralargirii podului Grozavesti.

Cel mai mare proiect din tara

Costurile nu se opresc aici pentru ca noul termen de finalizare al podului este luna ianuarie a anului viitor, iar facturile lucrarilor desfasurate in lunile octombrie si noiembrie ale anului acesta vor fi achitate in 2011.

In schimbul efortului financiar, autoritatile promit bucurestenilor un pod habotat, adica pe cabluri, lung cat doua terenuri de fotbal, cu cate patru benzi de circulatie, doua pe fiecare sens, plus doua linii de tramvai pe directia Bulevardul Nicolae Titulescu – Soseaua Orhideelor – Pod Grozavesti, cu realizarea unei statii de tramvai pe pasaj in zona Garii Basarab – Bulevardul Dinicu Golescu.

Nordul si centrul Capitalei au fost si vor fi un adevarat santier si in 2011, Primaria Generala continuand lucrarile mai vechi, dar incepand si alte constructii de parcari subterane, pasaje, supralargiri de drumuri, centre de sanatate sau sali polivalente.

Primaria promite ca va finaliza toate scolile pentru care s-a obtinut finantare de la Banca Europeana de Investitii, printre care s-a numarat si Stadionul Lia Manoliu.

In primul trimestru al anului 2011 a fost dat in folosinta Pasajul Basarab si si au fost deschise santiere pentru parcari subterane de la Dorobanti, Charles de Gaulle, Walter Maracineanu, Edgar Quinet si pentru pasajul de la Piata Charles de Gaulle.

Potrivit reprezentatilor Primariei, toate parcarile subterane se fac in parterneriat public - privat, investitiile fiind de 170 de milioane de euro. In sectoarele 2 si 6, Primaria vrea sa construiasca doua centre de sanatate, in care sa existe doua bazine de inot si sali multifunctionale.

De asemenea, in prima jumatate a anului viitor se va cunoaste si castigatorul licitatiei si vor incepe lucrarile la Arena Bucurestiului, o sala polivalenta amplasata in zona Tineretului. Arena va fi de trei ori mai mare decat Sala Polivalenta si va avea 16.000 de locuri, urmand a fi, practic, ingropata, fara sa afecteze spatiul verde. Proiectul este estimat la peste 50 de milioane de euro.

Proiecte pe banda rulanta

Printre proiectele noi se numara si un pod peste Dambovita, un pasaj in zona Pipera, un pasaj subteran la Piata Sudului si modernizarea liniilor de tramvai.

In 2011, Primaria Capitalei a continuat lucrarile incepute la strazi, dar a demarat si altele noi. Printre acestea se numara un nou pod peste Dambovita, un pasaj in zona Pipera, un pasaj subteran la Piata Sudului si modernizarea liniilor de tramvai.

Podul va avea o lungime de 500 de metri si va fi construit pentru a face legatura intre Splaiul Independentei si Ciorogarla. Continua lucrarile la supralargirea Soselei Pipera cu un pasaj peste Barbu Vacarescu si Calea Floreasca.

In 2011, va fi finalizat tronsonul Victoriei, Buzesti, Berzei, Vasile Parvan din diametrala Nord-Sud. Printre proiectele anului 2011 se numara si modernizarea liniilor de tramvai de pe Aerogarii, Liviu Rebreanu, Pantelimon si Iancului.

Modernizare insemna atat refacerea infrastructurii, cat si cea peisagistica a spatiilor verzi. Se vor moderniza liniile de tramvai, se vor amenaja piste pentru biciclisti, acolo unde este cazul si parcari.

Reprezentantii Primariei Generale se laudau ca tot in 2011 vor fi terminate lucrarile la strapungerea Doamna Ghica-Chisinau, lucrari ramase neterminate de cativa ani. In prezent, Primaria Generala are probleme cu terenul, care este unul mlastinos, dar mai sunt si expropieri de facut.

Un pod care se termina…brusc

Proiectul strapungerii Doamna Ghica-Chisinau incepe din capatul strazii Doamna Ghica, continua pe terenul viran de pe malul lacului Colentina si traverseaza calea ferata pe un pod pana in spatele pietei Delfinului din cartierul Pantelimon.

Noua artera este prevazuta cu cate doua benzi pe fiecare sens si are o lungime de doi kilometri. Pasajul suprateran va traversa calea ferata in zona Baicului si va avea o lungime de 85,8 metri. Din spatele pietei Delfinului viitoarea artera de circulatie ar fi trebuit sa faca legatura cu Soseaua Pantelimon, dar si cu Bulevardul Chisinau, continuat cu Nicolae Grigorescu.

Pentru terminarea unui proiect de 5,6 milioane de euro Primaria Capitalei s-a impotmolit in constructia a 500 de metri de strada - portiune care cuprinde si podul.
Lucrarile au fost programate sa inceapa in 2006 si sa fie finalizate in 2007. In realitate, acestea au inceput in 2007 si au fost abandonate un an mai tarziu.

In prezent, buruiuenile si rugina au pus stapanire pe intregul amsamblu.Finalizarea arterei ar mai ajuta si la preluarea traficului de pe viitoarea autostrada Bucuresti-Ploiesti, care intra pe Soseaua Petricani si continua pe Doamna Ghica.

Specialistii din Primaria Capitalei sustin ca drumul a fost proiectat inca de pe vremea lui Ceausescu iar prin finalizarea lui se intregeste inelul median al orasului. Lucrarile de constructie au inceput in 2007 de catre firma portugheza Lena si pana in 2008 au fost finalizate in proportie de 60%.

In partea dinspre Colentina, soseaua si trotuarele au fost terminate si s-au montat stalpii de iluminat. Pe strada nu circula insa decat masinile celor care locuiesc in zona si asta din cauza ca artera se opreste fix in locul unde ar fi trebuit sa fie podul peste calea ferata. Din 2008, lucrarile au fost abandonate iar peste materialele de constructii au napadit buruienile si rugina.

Varianta oficiala

Reprezentantii Primariei Generale spun ca la strapungerea Doamna Ghica-Chisinau lucrarile au fost oprite din mai multe cauze. Printre acestea se numara exproprierile, neidentificarea tuturor lucrarilor aferente constructiei si evaluarea incorecta a devizului.
Suma din oferta de la licitatie e cam un sfert din valoarea reala a lucrarii.

Firma care a castigat contractul a vrut un act aditional de 250% din valoarea lucrarii, astfel primaria a reziliat contractul cu ei. Se va incheia un nou contract cu un alt constructor care sa finalizeze lucrarile. In prezent, edilii au probleme cu terenul, care este unul mlastinos, dar mai sunt si exproprieri de facut.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara ca "la strapungerea Doamna Ghica-Chisinau lucrarile au fost oprite din cauza exproprierilor dar si pentru ca nu au fost identificate toate lucrarile aferente constructiilor si din cauza evaluarii incorecte a devizului initial", fara insa sa avanseze si o data la care acestea vor fi reluate.

Parcarile subterane au devenit o moda

Pentru ca la suprafata Bucurestiul abia mai respira, specialistii in urbanistica sustin construirea de parcari subterane, care mai rezolva din lipsa de spatiu de la suprafata.
Problema este ca lucrarile inca nu au inceput, iar finalizarea mai mult ca sigur se va face in cel mai pur stil romanesc: cu intarziere si costuri suplimentare.

Conform graficelor de la Primaria Generala, in urmatorii ani vor mai fi realizate parcari subterane si la Piata Charles de Gaulle (603 locuri), Edgar Quinet (380 de locuri), Walter Maracineanu (240 de locuri), Piata Alba Iulia (1496 locuri), Centrul Istoric (800 de locuri), Gara de Nord (1.100 locuri) si Piata Victoriei (500 de locuri).

Pana sa vedem primul muncitor la vreo parcare subterana, Primaria Capitalei a lansat in dezbatere publica Planul Urbanistic Zonal privind Parcarea subterana si pasajul pietonal de la Piata Dorobantilor.

Municipalitatea vrea sa construiasca in urmatorii ani in Capitala noua parcari subterane si supraterane. Parcarea subterana si pasajul pietonal de la Piata Dorobantilor vor fi construite pe o suprafata de aproximativ 5.058 de metri patrati. Parcarea va avea doua niveluri si va asigura 254 de locuri pentru autoturisme, dintre care 123 de locuri la primul nivel si 131 locuri la cel de-al doilea.

Intrarea in parcare se va face de pe Calea Dorobantilor, din lateral, de pe ambele sensuri. Termenul de executie al lucrarii este de 12-18 luni. Momentan este in lucru doar parcarea de la Universitate, care va avea aproximativ 380 de locuri. Termenul de finalizare al lucrarii este martie 2012, insa mormintele descoperite in timpul sapaturilor au intarziat un pic lucrarile.

Primarul Sorin Oprescu a promis, in timpul unei vizite pe santier, ca lucrarile nu vor mai fi intarziate, pentru ca s-a terminat expertiza mormintelor care au fost descoperite la sapaturi, iar scheletele au fost mutate la cimitirele din Capitala.

Astfel, din noiembrie, centrul istoric va avea 400 de locuri de parcare, dispuse pe trei niveluri, pentru cei care locuiesc in aceasta zona sau pentru cei care doar o viziteaza.
Parcarea este construita in zona in care se aflau statuile care ii reprezentau pe Mihai Viteazul, Spiru Haret, Ion Heliade Radulescu si Gheorghe Lazar. Acestea au fost indepartate momentan, dar urmeaza sa fie reamplasate in zona.

Constructia va avea trei niveluri si doua intrari, una din strada Toma Caragiu, iar cealalta de pe strada Academiei, din parcarea din fata actualului restaurant Spring Time.
Costul estimat al lucrarii de la Piata Universitatii este de aproape 20 de milioane de euro.

Din estimarile reprezentantilor Primariei Capitalei, un loc de parcare aici n-ar trebui sa coste mai mult de 0,38 de euro pe ora. Insa, tariful va fi stabilit de firmele care vor asigura investitia de 19 milioane de euro, respectiv de consortiul de firme Inter Parking Hispania, Terra Test Cimentaciones, Alius Inversiones si Simex SA.

Pasaj si parcare subterana si in piata Charles de Gaulle

Primaria asteapta oferte pentru proiectarea si executia pasajului rutier subteran de la piata Charles de Gaulle pana la sfarsitul lui ianuarie 2011. Pasajul va fi construit in patru ani si jumatate.Valoarea estimata a lucrarilor este cuprinsa intre 168,9 milioane de lei si 236,5 milioane, fara TVA.

Printre altele, ofertantilor li se cere o cifra de afaceri medie de cel putin 330 de milioane de lei, in ultimii trei ani, dar si sa faca dovada unor lucrari de infrastructura urbana de cel putin 150 de milioane de lei in ultimul an.

Potrivit documentatiei aprobate de Primarie, suprafata care urmeaza sa fie ocupata de lucrare este de 20.000 de metri patrati. Proiectul nu necesita exproprieri, circa 290 de metri in nordul si in sudul intersectiei de la Charles de Gaulle apartin de domeniul public al Municipalitatii. Pasajul va avea o lungime de aproximativ 1.400 de metri, iar finantarea va fi asigurata din bugetul local.

Un pod peste raul Dambovita este construit la intersectia Splaiul Independentei cu Soseaua Virtutii. Aceasta lucrare face parte din proiectul Penetratie si racord Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti, realizat ca o alternativa a soferilor bucuresteni la bulevardul Iuliu Maniu.

Intreaga lucrare Penetratie Splaiul Independentei – Autostrada Bucuresti-Pitesti, cu o lungime de 8,3 kilometri, va costa 138 milioane de euro, va incepe la intersectia Splaiul Independentei cu Sos. Virtutii si se va termina pe A1, la Podul Ciorogarla.

Noua artera va avea cate trei benzi pe sens, si va fi marginita in anumite zone de de strazi colectoare a traficului zonal. Pe parcursul lucrarii vor fi realizate mai multe noduri rutiere denivelate la intersectia Sos. Virtutii cu Splaiul Independentei, la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii, dar si la intersectia cu soseaua de centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.

In 2010, primarul general, Sorin Oprescu, spera ca lucrarile la pod sa fie finalizate la inceputul acestui an, insa, ca de obicei, dorinta sa a ramas la stadiul de speranta, iunie 2012 fiind ultima data a darii in folosinta a lucrarii.