Misterul planetei roz de marimea lui Jupiter

Misterul planetei roz de marimea lui Jupiter gj 504bplaneta rozjupiterastronomicercetatori

La o distanta de 57 de ani lumina de Pamant, astronomii au descoperit o noua planeta uriasa, cu o profunda nuanta de magenta. Este a doua planeta a carei culoare a putut fi observata de astronomic, prima fiind HD 189733b.
Numai prin acest fapt, planeta iese in evidenta. Dar pe langa acest “fabulos” fapt al planetei roz, ea insasi, prin propria existenta provoaca discutii despre teoriile formarii planetare. 
 
Planeta, cu frumosul nume de GJ 504b, este marimea lui Jupiter, dar are de cateva ori masa lui. De fapt, este cea mai mica planeta care a putut fi observata cu telescopul, in loc sa fie observata eclipsand steaua sa parinte.
 
Planetele de marimea lui Jupiter par sa fie destul de comune in intreaga galaxie. Astronomii au descoperit foarte multe in afara sistemului nostru solar. Dar ceea ce este neobisnuit despre aceasta planeta, este ca ea este localizata la aproximativ 4,05 miliarde de mile de steaua sa, adica, prin comparatie, distanta este de 43,5 ori mai mare decat cea de la Pamant la Soare. Daca ar fi in sistemul nostru solar, ea ar fi in spatele orbitei lui Neptun, potrivit Forbes.
 
Problema cu aceasta planeta este ca modelul curent de formare a planetelor precum Jupiter este dat de “teoria acumularii de baza”. In acest model de formare planetara, dupa ce s-a creat steaua, este inconjurata de un masiv camp de ramasite. La un moment dat, cometele si asteroizii din acest camp se ciocnesc producand o masa mai solida si mai mare. Apoi acel corp se loveste de altele si devine si mai mare.
 
Corpul devine atat de mare incat incepe sa atraga praf si bucati din campul de ramasite. Asa se formeaza o planeta gigant. Acest model este unul acceptat pentru o planeta precum Neptun. In cazul lui GJ 504b, care este mult mai departe de propria stea decat Neptunul, teoria nu se aplica pentru ca, desi este uriasa, la inceput nu ar fi putut avea forta sa atraga praf din spatiu si alte corpuri, dar si mai important nici nu ar fi avut ce material solid sa atraga. 
 
“Este cea mai grea de explicat formare a unei planete, daca urmarim firul tradional ar crearii planetare. Descoperirea ei ne face sa luam in calcul si alte teorii despre formarea planetara”, spune cercetatorul Markus Janson.