Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
In anul 1903, un transport de 3.000 de ursuleti din plus, trimis pe calea apei din Germania catre America, a disparut fara urma. Unii sustin ca aceia ar fi fost primii ursuleti din plus fabricati vreodata. Ca urmare, ar valora o sumedenie de bani. Ce s-a intamplat de fapt cu URSULETII NAUFRAGIATI?
In cadrul muzeului Steiff, din orasul german Giengen, misterul ursuletilor din plus disparuti este explicat copiilor relativ simplu: au disparut pe calea apei. Ideea unui "Titanic" al ursuletilor din plus poate deveni subiect de film animat, dar cat adevar este in aceasta istorioara veche de peste o suta de ani?
Compania Steiff a fost infiintata de croitoreasa Margarete Steiff, in secolul al 19-lea. In anul 1880, femeia cauta un cadou pentru ziua de nastere a nepotului ei. Din fericire, a gasit sablonul pentru realizarea unui elefantel din plus, fabricat din pasla moale. Atrasi de jucarii, copiii din vecinatate si-au implorat parintii sa le cumpere si lor aceleasi "pufosenii".
Doamna Steiff a inceput sa fabrice elefantei din plus, in paralel cu afacerea sa de croit rochii. Nepotul sau, Richard Steiff, a venit insa cu o idee si mai noua: un ursulet din plus. In calitate de student al colegiului de arta din Stuttgart, Richie a mers in vizita la gradina zoologica, pentru a realiza schitele ursuletilor. Acolo erau "cazate" cateva corcituri de ursi, intre rasa bruna si cea polara. Aceste animale au devenit sursa de inspiratie pentru primii ursuleti din plus croiti vreodata.
"Inainte sa descopere ursuletii din plus, copiii se jucau cu papusi din portelan, soldatei si jucarii din tinichea. Acestea erau grele si reci, iar Richard a dorit ca micutii sa aiba un tovaras de joaca mai cald, pe care sa-l poata tine in brate", a explicat Leyla Maniera, fosta experta in istoria ursuletilor din plus la Christie's (casa de licitatii) si muzeul Steiff.
Primul ursulet din plus al Steiff s-a numit 55 PB. Cifra 55 se referea la inaltime, P la plus si B la "beweglich", cuvantul german pentru "mobil" (desemnand o jucarie pe care copiii o pot lua oriunde cu ei).
Este 55 PB primul ursulet din plus? Statutul sau este pus la indoiala. Numele de "Teddy Bear" a fost inspirat din cel al presedintelui american Theodore Roosevelt. In timpul unei vanatori de ursi desfasurata in Mississippi in 1902, lui Roosevelt i s-a oferit sansa de a impusca un urs deja prins in capcana. Presedintele a refuzat. Intamplarea a fost povestita intr-o serie de desene prezentate de cotidianul Washington Post. Paginile l-au inspirat pe imigrantul rus Morris Michtom, fabricant de jucarii. Rusul a creat un ursulet, pe care l-a pus in vitrina magazinului sau din Brooklyn, denumindu-l "Teddy's Bear".
Richard Steiff si-a inregistrat modelul de ursulet din plus in anul 1903. Exista dovada conform careia Steiff a trimis o mostra in SUA, la sfarsitul anului 1902/inceputul lui 1903. Totusi, procesul de trecere de la desen la fabricare ar fi durat ceva timp. Ursuletul american de jucarie apare la sfarsitul lunii noiembrie 1902. Americanii nu s-au inspirat din modelul german.
Ursuletul din plus 55 PB a fost prezentat publicului neamt in cadrul Targului de Jucarii desfasurat la Leipzig in 1903. Oamenii nu s-au aratat foarte interesati de acesta. "Exista o poveste minunata despre Richard Steiff si un cumparator. Steiff a fost atat de dezamagit de dezinteresul oamenilor fata de ursuleti, incat i-a pus pe toti la loc in cutii, asteptandu-l pe Hermann Berg, un cumparator originar din Borgfeldt, stabilit in New York. Berg era la randul sau suparat, deoarece cutreierase tot targul si nu gasise niciun suvenir pentru acasa. Il zareste pe Richard Steiff si il intreaba ce are in cutii. Richard ii raspunde. Berg este incantat de ursuletii din plus 55 PB si comanda 3.000 de jucarii - o comanda uriasa pentru acele timpuri".
Afacerea lui Steiff nu a rezistat. A avut nevoie sa deschida o fabrica noua, in care sa croiasca noi ursuleti din plus. Sabloanele existau, dar nimeni nu se incumeta sa le puna-n practica. "Comanda a fost facuta, e un lucru cert", a subliniat Maniera, "Avem cutiile de atunci si stim ca au fost impachetate si trimise cu un vapor. Gasim in arhive copii ale comenzilor. Stim ca aceasta comanda a fost onorata, jucariile din plus au fost impachetate si expediate, dar din pacate nu stim nici pana astazi ce s-a intamplat cu cei 3.000 de ursuleti".
S-au pierdut pe calea apei? Gunther Pfieffer, care a scris patru carti despre "posibilul naufragiu" al ursuletilor din plus Steiff, nu crede ca s-au pierdut. "Misterul a fost mediatizat in 1953, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de existenta a ursuletului din plus Teddy Bear. Un vanzator istet din departamentul de marketing (sa luam aminte!) scria o carticica pentru festival, in care a inclus si aceasta istorioara. Cred ca a fost doar o idee buna de marketing".
Dar daca ar fi fost intr-adevar livrati, de ce nu a aparut nimeni sa-i arate lumii? De ce nu-i scoate nimeni din beciul casei? Manuela Fustig, de la muzeul Steiff, are o teorie destul de rationala: "Cred ca din cauza detaliilor de constructie, acesti ursuleti au disparut complet. Bratele si capetele lor erau cusute de corp cu sfori, astfel incat se puteau rupe oricand. Nu cred ca ursuletii din plus "au supravietuit" naufragiului".
Industria ursuletilor din plus
Vanzarile de ursuleti din plus raman echilibrate, potrivit lui Hugo Marsh, din cadrul SAS (Special Auction Services). Varful licitatiilor de ursuleti din plus a fost inregistrat in anii '90, cand 1.500 de oameni s-au adunat la Christie's, pentru a cumpara o jucarie. Pe masura evolutiei tehnologice, s-a imbunatatit si calitatea ursuletilor din plus. Producatorii de top sunt Steiff, Hermann, Martin si Bing. Merrythought este ultima fabrica de ursuleti din plus din Marea Britanie inca "in picioare". Are insa o productie modesta. Multi spera ca ursuletii din 1903 sa apara, macar intr-o buna zi. "Cand am invitati la masa, le spun "sa se uite atenti prin casele lor", in speranta ca poate zaresc un ursulet din plus demodat; ii rog sa-mi trimita o poza, sperand ca-l voi gasi pe 55 PB", a mai spus Fustig. "Este foarte inchis la culoare - nu are zambetul dragut al ursuletului tipic Steiff, nu are nasturi in ureche - a fost fabricat in 1903, nasturii fiind adaugati incepand cu 1904". Acestea par a fi "semnalmentele ursuletului 55 PB".
Fanii ursuletului "naufragiat" pot cumpara replici din mediul online, pentru 399 lire sterline. Un original ar reprezenta de departe visul oricarui colectionar. Ar valora enorm. "Daca ar aparea un ursulet din plus PB 55 din 1903, ar spulbera toate speculatiile", a mai spus Maniera, fosta experta pentru Christie's si muzeul Steiff. "Nu exista un ursulet din plus mai important decat PB 55. In prezent, recordul mondial este detinut de un ursulet din plus care costa 180.000 lire sterline. Ca urmare, acesta ar putea fi devansat fara probleme", a conchis Leyla Maniera, citata de BBC.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
