Newton, geniul care a ajuns celebru
isaac newtongeniustiintadescoperiri
La 4 ianuarie 1643, se nastea in satul Woolsthrope, de langa oraselul Grantham, Marea Britanie, copilul Isaac Newton, care avea sa revolutioneze stiinta secolului XVII, prin numeroasele lui descoperiri, din care publicul larg de azi retine adesea pe nedrept doar una singura: legea gravitatiei.
Provenit dintr-o familie despre care nu se stie mare lucru, copilul s-a nascut orfan de tata care a murit cu trei luni inainte de nasterea lui. Trei ani mai tarziu, mama sa hotara sa se marite cu un om bogat si de doua ori mai in varsta decat ea. Bogatul sot ii punea insa o conditie: copilul nu poate face parte din familie.Ca urmare, Isaac Newton si-a petrecut anii copilariei in casa bunicilor, care l-au trimis la scoala si l-au incurajat spre stiintele matematice, limba latina si teologie. Fiecare din acestea urma sa contribuie la formarea omului de mai tarziu. La 15 ani, s-a facut remarcat printre contemporani, cand a reusit sa estimeze viteza vantului in timpul furtunii, masurand lungimea propriei sarituri, executata in directia curentului si impotriva acestuia.
Ceva mai tarziu, Newon a trait o frumoasa idila, singura se pare din viata sa, alaturi de domnisoara Storey, fiica adoptiva a unui farmacist, cu care urma sa se casatoreasca. Cand insa s-a hotarat pentru cariera universitara, a trebuit sa renunte: traditia medievala cerea ca membrii colegiului sa fie celibatari.
Marul cel faimos
Cu ocazia ciumei din 1665, s-a intors in localitatea natala, unde cu mijloace cat se poate de rudimentare a facut o descoperire poate la fel de importanta ca si cunoscuta lege a gravitatiei: a reusit sa faca descompunerea luminii in culorile curcubeului si recompunerea ei in aspectul initial, cu ajutorul a ceea ce numim astazi discul lui Newton.
Peste cativa ani, intuitia ii va sugera legea gravitatiei. Cu pitorescul care a caracterizat-o totdeauna, legenda pretinde ca ideea de gravitatie i-a venit spontan, vazand cum cade un mar din pom, atunci cand se desprinde din codita sa. Legenda este superba, istorioara o confirma prietenul sau William Stukeley, dar Newton studiase prea multa matematica si cunostea prea multe elemente de astronomie, pentru ca expertiza sa se limiteze la caderea marului. Nu este exclus ca prietenul William Stukeley s-o fi inventat, pentru propria sa popularitate.
Cert este ca, in aceeasi perioada, Newton cunostea calculul diferential si integral, si urma sa formuleze foarte curand legea atractiei universale, conform careia doua corpuri se atrag proportional cu produsul maselor lor si invers proportional cu patratul distantei dintre ele.
Trezorierul Coroanei
Mediul academic, unde s-a facut comunicarea, a apreciat valoarea descoperirii, iar marea sansa a savantului a fost aceea de a fi trait in Anglia, unde cercetatorii erau respectati si nu ironizati asa cum se petrecea in alte zone europene.
Uimea contemporaneitatea prin paleta preocuparilor lui stiintifice: matematica, optica, mecanica, astronomia, astrologia, fizica, alchimia, teologia.
Concluziile numeroaselor sale studii l-au facut cunoscut in cele mai inalte nivele ale societatii, fapt pentru care, in 1696, a fost numit trezorier al Coroanei. In aceasta calitate, a dovedit ca 20% din monedele Angliei aflate in circulatie erau false, reusind sa identifice si zece dintre falsificatori.
In fata oficialilor statului, serviciile sale administrtative pareau chiar mai valoroase decat cercetarile stiintifice, pe care totusi nu le-a abandonat facand in continuare noi desoperiri si publicand noi studii.
Sir Isaac Newton
In 1705, regina Anne l-a innobilat pe Newton, acordandu-i titlul de Sir, probabil mai mult pentru recompensarea meritelor sale din munca la Trezorerie, decat pentru cercetarile stiintifice. Cu acest prilej, devenit "Sir Isaac", Newton s-a simtit dator sa-si caute un arbore genealogic, care nu poate lipsi unui adevarat "Sir".
A facut cercetari in localitatea natala, reusind sa gaseasca ascendenta, pana la tatal stra-stra-bunicului sau. Cat de exacte sunt cercetarile, nu stie nimeni.
La funeraliile organizate cu prilejul mortii sale in 1727, a participat insusi Voltaire, sosit din Franta. Este cel mai mare omagiu care i se putea aduce unui mare lampadofor al omenirii.