NINIVE: Tainele celei mai vechi biblioteci din lume
assurbanipalninivebibliotecatabliteghilgames
Istoricii sustin ca suveranii lumii antice nu stiau carte, asa ca in numele lor, consemnarile le faceau scribii si uneori astronomii, preotii sau astrologii, considerati atunci adevaratii intelepti ai lumii.
In acest context, iese cu totul din comun cazul regelui asirian Assurbanipal, din secolul VII i.Hr. Acesta invatase singur sa scrie si sa citeasca folosind semnele cuneiforme, ajungand o persoana bine documentata in tot ce oferea intelepciunea vremii, scrie Infoniac.
Regele asirian era autoritar si neindurator cu supusii si avea multi dusmani, mai ales ca etala un neobisnuit lux la curtea regala. Dispunea de cea mai bine organizata armata a vremurilor de atunci. Pasiunea regelui pentru cultura inaintasilor l-a facut sa descopere ca tablitele de lut, cuprinzand tot ce putea oferi intelepciunea vremii, sunt imprastiate fara nici o noima prin toata tara.
Foarte multe dintre aceste tablite erau traficate sau mai rau, erau distruse cu buna stiinta de cei care dispretuiau scrisul. Astfel, aceasta conjunctura l-a determinat pe rege sa adune toate scrierile din regat intr-o colectie unica a tablitelor de lut ars si sa creeze astfel, la Ninive, prima biblioteca din lume.
O parte din aceasta colectie, vreo 25 de mii de exemplare, se mai pastreaza inca si astazi, cele mai multe fiind aflate in custodia unor muzee de prestigiu. Istoricii sustin ca, potrivit scrierilor antice, la alcatuirea bibliotecii, expertii regelui au lucrat timp de 25 de ani, fara a-i putea oferi insa acestuia roadele tezaurului de cultura pe care si l-a dorit atata, intrucat intre timp, Assurbanipal a fost asasinat de unul dintre numerosii sai dusmani.
Biblioteca din Ninive era clasificata pe principii tematice: profetia viitorului, descrierea ritualurilor magice, astrologie, concepte teologice, medicina, legislatie si chiar literatura. Poate ca cea mai pasionanta piesa a bibliotecii apartine acestui din urma capitol, literatura. In cadrul acesteia, era adapostita la loc de cinste epopeea lui Ghilgames, un personaj enigmatic, plasat in jurul anului 2650 i.Hr, ale carui aventuri au avut candva o mare raspandire in aproape intregul areal al Asiei de Est.
Surprinzatoare pentru zilele noastre, epopeea descrie o imaginara calatorie extraterestra a lui Ghilgames, pe care futurologi de seama, inclusiv faimosul Erik von Daniken, o considera nu numai realmente posibila, dar si argumentata prin natura informatiilor continute. O alta piesa deosebit de valoroasa a bibliotecii este un dictionar sumeriano-acadian, care a permis specialistilor intelegerea limbii acadiene.
Expertii sustin ca acesta este cel mai vechi dictionar cuprinzator, provenit din antichitate.
In zilele noastre, majoritatea celor 25.000de piese scrise ale bibliotecii antice din Ninive se afla in grija unor muzee de specialitate. Daca ramaneau pe pamantul Mesopotamiei, ar fi fost pana astazi distruse sau vandute piesa cu piesa si lasate pe mana unor neavizati.
Cele mai multe piese ale bibliotecii din Ninive, realizate din tablite de lut, se afla la British Museum din Londra, expuse pentru marele public, dar pot fi puse si la dispozitia cunoscatorilor, pentru studiu, sub forma de imagini fotografice.
Desi tablitele de lut ars sunt astazi integral traduse, se apeciaza ca peste jumatate din sensul acestor texte este inca neinterpretat stiintific. S-ar putea ca tainele lor sa le afle abia generatiile viitoare si sa descopere, cine stie, adevaruri ascunse de mii de ani de stramosii ce locuiau in Asia de Est.