Devine cetatean elvetian si, in 1905, isi da doctoratul la Universitatea din Zurich, in timp ce lucra la biroul de brevete din Berna. Anul 1905 a fost socotit de istorici "annus mirabilis" (anul miracolelor) pentru Einstein, care publica nu mai putin de cinci lucrari teoretice care urmau sa aibe un efect profund asupra dezvoltarii fizicii moderne. In cea mai importanta dintre ele, „Teoria relativitatii restranse”, Einstein a ajuns la concluzia ca timpul si spatiul nu sunt absolute, ci se schimba in raport cu pozitia observatorului.
Desi teoriile lui Einstein nu au avut un impact in randul publicului, care era mai mult preocupat de norii negri ai razboiului care se apropiau amenintatori, cercul oamenilor de stiinta a apreciat enorm munca lui savantului, care ii va aduce, in 1915, Premiul Nobel pentru fizica.
In urmatorul deceniu , Einstein aduce contributii importante la teoria cuantica si incepe sa lucreze la o teorie unificata, care spera sa cuprinda mecanica cuantica si propria sa teorie a relativitatii, ca o explicatie la modul de functionare a universului. Fiind o figura publica, in Germania natala cade repede victima sionismului. Dupa ce Adolf Hitler devine cancelar, in 1933, Einstein renunta la cetatenia germana si pleaca din tara, stabilindu-se in Statele Unite ale Americii.
Accepta un post la Institutul de Studii Avansate din Princeton, New Jersey, unde ramane toata viata, lucrand la teoria sa. A devenit cetatean american in 1940, dupa ce in 1939, desi era un pacifist convins, ii scrisese, in numele unor oameni de stiinta, presedintelui american Franklin D. Roosevelt, despre preocuparea elitei stiintifice americane cu privire la lipsa de reactie a SUA in cercetarea din domeniul armelor atmice.
Mai tarziu, Einstein a deplans folosirea bobelor atomice impotriva Japoniei, cerand un control international al tehnologiilor nucleare, pentru a preveni actele similiare de agresiune.
In 1950 publica teoria sa unificata, care a fost criticata cu blandete de societatea stiintifica mondiala, care a considerat-o un esec. Albert Einstein, una dintre cele mai creative minti ale istoriei omenirii moare in 1955, la Princeton.