Cartita cu nas stelat ne dezvaluie chimia durerii
cartita cu nas stelat; condylura cristataberkeley universitycercetaredurere
O echipa de cercetatori de la Universitatea Berkeley, din California, a identificat genele implicate in transformarea unui semnal mecanic in semnal nervos, un fenomen numit "mecanotransductie" si care este implicat mai ales in senzatia de durere.
Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetatorii au studiat unul dintre cele mai ciudate animale din lume, cartita cu nas stelat (Condylura cristata), un mic mamifer semiacvatic care traieste in partea rasariteana a Americii de Nord. Denumirea sa vine de la cele 22 de tentacule roz asezate in forma de stea in jurul nasului.
In afara de aspectul sau dizgratios, acest animal aproape orb este cunoscut pentru faptul ca are cea mai mare densitate de terminatii nervoase dintre toate mamiferele: peste 100.000 pe centimetru patrat (fata de doar cateva mii pe varfurile degetelor umane). Pielea sa extrem de sensibila la atingeri ii ofera cartitei cu nas stelat posibilitatea de a “vedea” ceea ce atinge cu nasul, arata studiul publicat saptamana trecuta de revista Plos One.
Cercetarea poate inspira noi ananalgezice
O alta particularitate i-a interesat insa pe oamenii de stiinta. Ei au observat ca repartitia nervilor sensibili la atingere si a celor sensibili la durere nu este la fel pe nas sau pe restul corpului animalului. “Ganglionii nervosi care inerveaza nasul sunt mult mai bogati in receptori tactili decat in receptori sensibili la durere”, a explicat Diana Bautista, una dintre autorii studiului publicat de Plos One. In schimb, restul corpului cartitei este lipsit de receptori tactili.
Cele doua tipuri de receptori sunt deci mai usor de diferentiat la Condylura cristata decat la orice alt mamifer. Cercetatorii au profitat de aceasta caracteristica pentru a identifica genele legate de fiecare dintre ele. Distinctia este importanta deoarece ea ne permite sa descriem mai subtil chimia moleculara complexa asociata unui semnal tactil sau unui semnal de durere. Un progres care ar putea fi util, in perspectiva, in gasirea unor noi tinte moleculare pentru eventuale medicamente contra durerii.
Link la articolul din revista Plos One:
http://www.plosone.org/article/info:doi/10.1371/journal.pone.0055001?imageURI=info:doi/10.1371/journal.pone.0055001.g001