CEDO: Lasati preotii sa-si faca sindicat
cedobisericasindicatlegeasociereinterdictie
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis: Romania a incalcat dreptul la libera asociere, garantat prin Constitutie, atunci cand conducerea Bisericii Ortodoxe Romane a interzis preotilor sa-si faca sindicat.
Romania a incalcat dreptul la libera asociere a clerului din Biserica Ortodoxa Romana (BOR), care a dorit sa infiinteze un sindicat, a decis Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), care a publicat marti pe site-ul sau, hotararea, ce nu este definitiva, in cauza sindicatul "Pastorul cel Bun" impotriva Romaniei (nr 2330/09).
"Pastorul cel Bun" apara interesele in raport cu BOR si Ministerul Culturii
"Pastorul cel Bun" a fost infiintat la 4 aprilie 2008 de 35 de clerici si mireni membri ai BOR, majoritatea dintre ei preoti ortodocsi in parohii ale Mitropoliei Olteniei. Obiectivul sindicatului, asa cum se arata in statutul sau, este de "a apara interesele profesionale, economice, sociale si culturale ale membrilor sai, atat clerici cat si mireni, in relatiile lor cu ierarhia bisericii si Ministerul Culturii si Cultelor".
Sindicatul a solicitat Judecatoriei Craiova acordarea personalitatii juridice si inscrierea acestuia in registrul sindicatelor. Reprezentantul Mitropoliei s-a opus acestei cereri, sustinand ca statutul intern al BOR interzice crearea oricarei forme de asociere fara acordul prealabil al Mitropolitului.
Asocierea este compatibila cu legea
Procurorul a sustinut cererea, argumentand ca infiintarea sindicatului este compatibila cu legea iar regulamentul intern al BOR nu il poate interzice, avand in vedere ca preotii si persoanele in cauza sunt toti angajati ai Bisericii si ca atare au dreptul de a forma o asociatie pentru a-si apara drepturile.
Intr-o hotarare din 22 mai 2008, instanta a dispus inscrierea sindicatului "Pastorul cel Bun" in registrul sindicatelor, acordandu-i astfel personalitate juridica. Mitropolia a facut recurs, aratand ca principiile constitutionale de libertate religioasa si autonomia comunitatilor religioase nu pot fi subordonate libertatii de asociere. intr-o hotarare din 11 iulie 2008 Judecatoria a anulat hotararea in prima instanta si a respins cererea sindicatului.
Pe 13 decembrie 2011, cu cinci voturi pentru si doua voturi impotriva, CEDO a constatat o violare a articolului 11 al Conventiei europene a drepturilor omului. Hotararea nu este definitiva. in termen de trei luni de la hotarare, partile pot cere trimiterea cazului in fata Marii Camere a CEDO, urmand ca o comisie formata din cinci judecatori sa analizeze daca respectivul caz merita o examinare in continuare, dupa care Marea Camera va pronunta o hotarare definitiva, care este transmisa Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei pentru supervizarea executarii sale.
Articolul 11 - numai pentru militari si forte de ordine
Curtea de la Strasbourg a aratat ca articolul 11 permite statelor sa impuna restrictii privind dreptul de organizare numai in cazul unor membri ai fortelor armate, politiei sau administratiei de stat si numai cu conditia ca restrictiile sa fie legitime. In Romania, preotii si laicii isi indeplinesc atributiile in cadrul BOR pe baza unor contracte individuale de munca. Salariile lor sunt platite in principal de stat si sunt acoperite de sistemul general de asigurari sociale.
Curtea a considerat ca o relatie bazata pe un contract de munca nu poate fi "clericalizata" pana in punctul de a fi exceptata de la toate normele dreptului civil. Membrii clerului si, intr-o masura chiar mai mare angajatii Bisericii, nu pot fi exclusi de sub incidenta articolului 11. Prin urmare, Curtea a trebuit sa verifice daca restrictia impusa de stat libertatii de asociere a reclamantului a raspuns unei "necesitati sociale imperioase".
Legea - in varianta BOR
Refuzul de a inregistra sindicatul s-a bazat pe legile privind libertatea de asociere si libertatea religioasa, interpretate in lumina Statutului BOR si, prin urmare, au avut o baza legala. Curtea a fost pregatita sa accepte ca refuzul a urmarit scopul legitim de a proteja ordinea publica prin incercarea de a preveni o discrepanta intre lege si practica privind infiintarea unor sindicate pentru angajatii Bisericii.
Cu toate acestea, Judecatoria din Romania nu a stabilit ca programul sindicatului este incompatibil cu o "societate democratica", cu atat mai putin ca ar reprezenta o amenintare la adresa democratiei. Criteriile care definesc o "necesitate sociala imperioasa" nu se indeplinesc.
Examinand recursul Mitropoliei, care se refera doar la necesitatea de a pastra ierarhia Bisericii traditionale, nu s-au luat in considerare repercusiunile contractului de munca asupra relatiei angajator-angajat, distinctia dintre membrii clerici si mireni angajati ai Bisericii sau problema daca normele ecleziastice care interzic calitatea de membru de sindicat sunt compatibile cu reglementarile interne si internationale ce garanteaza dreptul in cauza - probleme de o importanta cruciala in echilibrarea diferitelor interese in joc.
Statul va plati 10.000 de euro sindicatului
Curtea a constatat ca refuzul de a inregistra sindicatul nu s-a bazat pe clauzele din contractele de munca, ci pe dispozitiile Statutului Bisericii. Acesta din urma a intrat in vigoare in 2008, dupa ce angajatii in cauza si-au preluat atributiile in cadrul BOR. Pozitia speciala ocupata de religia ortodoxa in Romania, de care Curtea este constienta, nu poate justifica in sine refuzul de a inregistra sindicatul, avand in vedere faptul ca dreptul angajatilor BOR de a adera la un sindicat a fost deja recunoscut de instante romanesti.
In consecinta, in absenta unei "necesitati sociale imperioase", o masura atat de radicala precum refuzul de a inregistra sindicatul este disproportionata in raport cu scopul urmarit si prin urmare nenecesara intr-o societate democratica, incalcand articolul 11.
In temeiul articolului 41 (satisfactie echitabila) din Conventie, CEDO a apreciat ca Romania trebuie sa plateasca sindicatului reclamant 10.000 de euro pentru a acoperi toate capetele de daune.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
