La noapte vom rosti "Hristos a Inviat!"

De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul (in Bucovina cighir), friptura si borsul de miel. Sacrificarea mielului este o traditie care tine de Vechiul testament si nu este obligatorie, ci face parte doar din traditiile alimentare de Pasti ale crestin-ortodocsilor.

De Pasti, principala grija a oamenilor nu este mancarea, sau abundenta mesei, ci primenirea. Acesta este si rostul curateniei care se face inainte de aceasta Sarbatoare, dar si schimbarea si innoirea hainelor, o camasa pentru femei si o palarie pentru barbati, conform traditiilor populare.

Momentul ritual al facerii pascai, in Sambata Pastilor, fie ca trimite la nasterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se da aluatului), femeia capatand astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebita, care poate sa fie valorificata si in gospodarie prin semanarea vegetatiei din gradina in aceasta zi, de exemplu.

Ziua Invierii Domnului, cunoscuta si sub numele de Pasti incepe, din punct de vedere liturgic, in noaptea dinainte; la miezul noptii, cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta, ei vin la Slujba Invierii, pentru a lua lumina. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineata, la biserica, in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele.