Cum sa faci din gunoi bici si sa mai si pocneasca?
reciclaregrija mediucum sa reciclezisuediagunoi
In mai toate clasamentele binelui, ale vietii frumoase si tihnite, Suedia ocupa locuri fruntase. Nu este chiar Raiul pe Pamant, dar sta bine la educatie, la civilizatie, la nivel de trai, la calitate a vietii, ba chiar si la siguranta rutiera.
Tot in Suedia, voci puternice, chiar daca nu statale, preconizeaza renuntarea la bani in forma fizica si poate la inchisori, intrucat statul din Peninsula Scandinava nu prea mai are infractori.
Dar poate domeniul in care notorietatea Suediei da pe afara este grija fata de natura, ecologia si stradania de a influenta cat mai putin in rau mediul inconjurator.
Intrucat tara obtine energie si din ceea ce noi numim, la gramada… "gunoi", a ajuns la performanta de a ramane fara aceasta… materie prima, asa ca este nevoita sa importe tot mai mult.
Daca majoritatea statelor transforma petrolul in carburanti si in mase plastice, in Suedia, se practica si procedeul invers: deseurile din plastic sunt readuse la stadiul de hidrocarbura, dupa care, alimenteaza taximetre si autobuze. Sigur ca nu este lucru ieftin, dar macar suedezii stiu ca dau multi bani pentru un mediu mai curat, nu pentru zidirea oraselor intre borduri si panselute.
Acum cativa ani, cand orasul Napoli - alta tara, alta peninsula, cu totul alta mentalitate - se sufoca sub propriile resturi, Suedia avea motiv de bucurie. Era ca si cand ar fi descoperit un nou… zacamant. Acum, importa din Norvegia, alt stat care are grija de mediu si care intentioneaza sa fie primul din lume, in care sunt inmatriculate numai masini nepropulsate pe baza de hidrocarburi.
Din acest import-export, au de castigat ambele state, norvegienii platind ca sa scape de vreo 80.000 de tone de resturi, suedezii arzandu-le pentru caldura si electricitate, dupa care, odata tratata, cenusa rezultata devine ingrasamant care este exportat in Norvegia…
Cu toate acestea, potrivit idealistrevolution.org, Catarina Ostland, consultant in cadrul agentiei suedeze pentru protectia mediului, ar prefera ca tara sa sa importe gunoi din Italia, Romania sau Bulgaria, "unde nu exista o cultura a reciclarii; ar fi mult mai util pentru intreaga lume".
Asadar, o… "cultura a reciclarii". Suna nemaipomenit de bine.
Suedia si a sa capitala nu sunt singurele care vor sa faca tot ce le sta in putere pentru a reduce la minimum influenta negativa asupra mediului inconjurator.
In SUA, "oraselul" San Francisco a ajuns deja la performanta de a recicla 80% si tinteste 100%, pana in 2020. Iar a recicla 100% inseamna si renuntarea la a vinde apa in sticle de plastic si acordarea de bonificatii.
In Suedia si la San Francisco, resturile vegetale nu sunt considerate gunoi. Mai precis, frunzele de radacinoase, cotoarele de varza, mere etc.; cojile de kiwi, banane, citrice, mere; tulpinile care nu ajung in cratita, precum si mancarea vegetala, din pacate, neconsumata sunt aruncate separat de plastic, hartie, sticla.
Dar, chiar fara se existe pubele speciale pentru resturile vegetale, din care, in urma fermentatiei se poate obtine energie sau compost, oricine poate, inclusiv la noi in tara, mai ales daca sta la casa, pur si simplu, sa ingroape in curte resturile respective care se vor descompune in cel mai natural mod.
Toate aceste masuri presupun nu numai interes, ci si timp. De care, in Romania, dispui cu greu. La noi, marile orase sunt imense biciclete carora le sare, mai mereu, lantul, dar ai caror cetateni continua sa dea cu disperare la pedale. Marile orase sunt cimitire de timpi morti.
Ni-l omoara cainii vagabonzi, oamenii vagabonzi (si, de la ambele categorii, treburile lor mici si mari), cersetorii care au pretentia sa le cresti tu progeniturile, desi deja o faci pe cale oficiala, statala, prin taxe si impozite.
Ni-l omoara statul prin statii sau goana dupa un loc de parcare, lupta pentru el, ocarile, claxoanele, sprancenele si stergatoarele de parbriz ridicate, amenzile nejustificate, lipsa de respect, pretentia de civilizatie.
Ni-l omoara goana dupa cumparaturi si banii din care sa le faci, gatitul, curatenia, vizitele la rudele aflate… haaat la… 200 de kilometri departare; masina care se strica, mecanicul care n-are piese, trenul care se taraste, caloriferele infundate, tevile sparte, instalatorul care se drege, vecinul maneloman, vecina telenovelomana, demnitarii spagari.
Ni-l omoara si ne omoara (de multe ori la propriu) spitalul in care ajungem dupa toate acestea...
In atari conditii, cum sa-ti dea reciclarea ghies? Cum sa gasesti tragere de inima "sa faci" trei-patru saci de gunoi pe care sa-i duci, in cazuri bune, la trei-patru sute de metri distanta, prin arsita, ploaie, noroaie sau zapada? Cum sa faci din gunoi bici si sa mai si pocneasca?
Daca nervii nu ne-ar fi tocati ca patrunjelul care nu ajunge rest vegetal, daca si in Romania, viata ar ajunge sa aiba alt ritm si alta calitate - asa cum este 100% posibil - daca grijile cotidiene nu ar fi atat de multe si marunte, atunci, cu siguranta, si-ar gasi loc si mai multa grija pentru mediu.