De ce ne-ar mai apara politia?
politiearnold schwartzenegernorma de hranainflatietaxeimpozite
In cazul in care cineva este agresat pe strada si nu esti Arnold Schwartzeneger in anii de glorie, scriam, mai demult, ca un civil, un trecator oarecare nu trebuie sa intervina si nu trebuie sa se simte vinovat, condamnabil de propria constiinta si de societate.
De ce? Pentru ca, in primul rand, are o datorie, daca fata nu de el insusi (care poate fi cel mai mare altruist), atunci fata de familia lui, in cazul ideal in care are o mama, un tata, o sotie care il iubesc si cel putin un copil de crescut.
In aceste conditii, de cine este aparat cetateanul si cine are si dreptul si chiar obligatia de a interveni intr-un conflict care se poate solda cu victime, prima dintre ele fiind chiar "cetateanul responsabil" care, fara arme, fara pregatire de specialitate, fara drept (pana la urma) s-a bagat "cu o vorba buna", cu "observatii de bun simt" intre cel putin doi oameni incaierati, nestiind oricum cine a atacat pe cine?
Pai, in aceste conditii, cetateanul este aparat, in prima "instanta" de politist. El, politistul, si-a ales meseria asta, in primul rand tocmai pentru ca se presupune ca are spirit justitiar, ca uraste infractiunea si pe infractori, d’astea.
La randul ei, o femeie care isi leaga destinul de un politist, cumva stie la ce se inhama. Stie ca sotul si-ar putea pierde viata la datorie. Pentru ca exista in permanenta riscul asta, societatea, aia careia politistul ii face favoarea de a-si risca viata in locul ei si de a-si provoca siesi si familiei multa suferinta, ar trebui sa-l rasplateasca. Pentru ca lumea de azi, viata de azi, se bazeaza, se joaca, se traieste pe bani, nu pe coji de nuca si nici pe decorartii si avansari in grad… post-mortem. Astea si nici lacrimile ante sau post varsate nu platesc nici facturi, nici rate, nici hainele copilului. Asta este realitatea - nu spun ca este buna sau rea - pentru oricine alege sa o priveasca in fata si nu printr-un val de naivitate si ipocrizie.
Politistii si medicii (a propos peste o mie dintre ei au plecat din Romania in primele patru luni ale anului!) ar trebui platiti foarte, foarte bine. Ambele categorii salveaza vieti si atunci un stat care da mai mult de doi bani pe proprii cetateni, de la care, sub forma de grase taxe si impozite, ia mult mai mult de doi bani, ar trebui sa plateasca politistii si medicii direct proportional cu cat cred ca valoreaza vietile celor pe care-i conduc si cu efortul si riscurile presupuse de meserie.
In schimb, ce face statul nostru? Nu numai ca plateste salarii mici tocmai acestor categorii, dar le micsoreaza din ce in ce mai mult. Cea mai noua taiere este cea a normei de hrana a politistilor de la 700 de lei, la 150 de lei. Si asta in conditiile in care inflatia creste de la luna la luna.
Cata constiinta sa mai ai ca politist sa-ti risti viata si sa pricinuiesti tie si familiei tale multa suferinta si sa nu ai ce pune pe masa sau cu ce sa-ti platesti intretinerea? Oricata constiinta ai avea, pana la urma, nefiind sfant, ascet, ratiunea primeaza. Cum sa mai avem noi, cetatenii obisnuiti, pretentia (ca asta devine) sa ne mai apere politia?