Harta rusinii a mai fatat o destinatie elucubranta
cititlecturarusinea de a citidefulare
Nu cu mult timp in urma, buna crestere, buna educatie, buna cuviinta considerau ca este rusinos sa-ti insusesti bunul altuia, sa talharesti, sa minti, sa inseli. Cam acestea erau rusinile "de capatai".
Lor li se adauga ceea ce se pare ca este eterna rusinare de a dezveli, dezvalui, descoperi mai mult sau mai putin (din) invelisul trupului omenesc, granita dintre decenta si indecenta fiind in permanenta rearanjare, inclinand cand spre Inchizitie, cand spre Renastere.
Ritmul vietii actuale ii impinge pe din ce mai multi oameni sa caute descatusarea, descarcarea, defularea in incalcarea normelor mai mult sau mai putin permisive si nu neaparat logice ale societatii.
Poate ca de aceea apar din ce in ce mai multe tabere, plaje, parcuri pentru nudisti; poate de aceea sunt din ce in ce mai frecvente cazurile de sex in public, pe care, in pagina trei, ziarele si revistele colorate le prezinta ca pe niste lucruri care trebuie musai incercate, iar, in pagina 8, le infiereaza proletar.
La unele popoare, considerate primitive, rusinea suprema consta in dezgolirea antebratului, la altele, a gatului, in timp ce, in lumea civilizata, partile rusinoase sunt cu totul altele. Asadar, totul este relativ…
In afara de rusinarile trupesti, unora le este rusine sa stranute in public, altii prefera sa moara de sete decat de… rusinea de a bea apa, in magazin, inainte de a fi cumparat sticla.
Unii batrani nu ti-ar cere, in ruptul capului, sa le cedezi locul in tramvai, altora le-ar crapa obrazul sa intinda mana, desi pensia le permite numai rabdari prajite si un pahar cu apa.
Si sa-si fi inghitit limba si unii nu ar intra intr-o incapere populata fara a schita un salut sau fara sa multumeasca pentru orice fleac.
Iata ca, in galeria rusinilor, s-a insinuat ceva nou care n-are a face nici cu sexul, nici cu trupul, nici cu buna crestere: rusinea de a... citi...
Datele stranse de National Literacy Trust din Marea Britanie arata ca numai 33,5% dintre tinerii cu varste intre 14 si 16 ani cred ca a citi este "cool", iar 17% au declarat ca ar fi rusinati daca prietenii i-ar vedea citind.
Oricum, numai trei din zece copii mai citesc acasa (fata de patru din zece, in 2005), iar 54% prefera sa se uite la televizor, sa butoneze jocurile electronice sau sa iasa cu prietenii in loc sa citeasca o carte.
Desigur, nu orice insiruire de cuvinte tiparita pe o pagina pentru care si-au dat viata cativa copaci sau cocotata virtual pe ecran AMOLED aduce multa invatatura, dupa cum nici faptul ca ai citit biblioteci intregi nu te face neaparat cel mai intelept om din lume.
Dar chiar daca actiunea este alerta ca o cursa de melci ologi, chiar daca intriga este interesanta precum cascatul la ceas de seara, macar un elev se poate familiariza cu niste constructii gramaticale corecte, in masura in care cartea a fost vizata de un competent.
Macar invata sa nu puna virgula intre subiect si predicat, sa nu scrie "miau" dupa dictarea pisicii, sa nu faca dezacorduri si, dupa aia, poate trece la Tolstoi, Proust, Austin, Joyce, Poe, Rebreanu, Platon, Spinoza, Descartes si Nietzsche.
S-ar putea ca eforturile de a le starni noilor generatii gustul pentru lectura, de fapt, pentru a sti, a cunoaste sa fie la fel de eficiente precum consumul unei "Volgi" fabricate in 1960.
S-ar putea ca, peste cativa ani, la iesirile cu prietenii, o mica parte dintre adolescentii viitorului indepartat (copii ai adolescentilor de azi care se rusineaza de lectura), care vor mai fi interesati de largirea orizonturilor, sa povesteasca "m-a prins mama citind Razboi si pace si mi-a tras o… mama de bataie…"
Un produs media marca Rentrop&Straton 
