Iubirea stocata-n solnita
iubire1 decembrieziua nationalasarea in bucateregele lear
A fost odata, ca niciodata sau ca acum de 1 Decembrie, un imparat. Si imparatul acesta avea trei fete. Cam ca orice imparat, nici asta nu avea prea multe de facut, asa ca s-a gandit sa-si faca orgoliul sa rada, gadilandu-l. De fapt, a lasat in seama celor trei fete aceasta intreprindere.
Imparatul a intrebat-o pe fata cea mai mare in ce fel il iubeste. Fata cea mai mare a raspuns ca il iubeste ca... mierea, caci nu poate fi nimic mai dulce pe lume.
Pe urma, mijlocia a spus ca-si iubeste tatal ca zaharul. Tare s-a mai bucurat imparatul, iar dulcegariile spuse de fetele sale i-au umflat orgoliul la fel cum i-ar fi umflat burdihanul butoaie de miere si kilograme de zahar.
Cu toate acestea, imparatul nu se gandi la un regim sanatos. Probabil ca il durea-n sceptru de diabet. Asa ca fu curios sa afle in ce fel il iubeste si fata cea mica.
Insa, surpriza: aceasta nu scoase la inaintare niste poale-n brau, o ciocolata cu lapte sau un magiun de Topoloveni, ci spuse ca il iubeste ca sarea in bucate.
In mintea baclava-sarailie a imparatului, sarea in bucate suna cam ca si cand i-ar fi spus cineva sa manance urzici cu sapun. Asa ca o alunga pe aia mica din casa parinteasca si din imparatie.
Dar, dupa cum arata si raspunsul, asta mica era mai isteata decat celelalte progenituri pentru care dragostea si hiperglicemia mergeau mana-n mana ca soimii patriei.
Care, cu siguranta, v-ar putea spune continuarea povestii potrivit careia, a mica munci pe branci, se remarca prin istetime astfel incat ajunse sa se marite cu un fiu de imparat si il invita la nunta si pe gurmandu’ de ta-su. Numai ca avu grija sa-i puna in fata numai slow food fara pic de sare.
Mai rau decat atat, pana si in solnita, ii puse zahar macinat marunt. In cele din urma, imparatul isi dadu seama cat de mult inseamna sarea in bucate. Brusc ii scazu glicemia, ii veni mintea la cap si intelese talcul.
Cum basmul este romanesc, se termina cu bine, atat pentru fete, cat si pentru imparat. Regele Lear nu este la fel de norocos.
Dar nu seamana, oare, declaratiile de mandrie si de iubire de tara rostite in aceste zile cu partile... dulci din povestea romaneasca si din cea scrisa de Shakespeare?
Un produs media marca Rentrop&Straton 
