Munca aruncata la gunoi
muncasalariulocuri de muncaangajaririsipa
Nu cu mult timp in urma, oamenii nu aruncau (la gunoi) prea multe lucruri. Oamenii, mai exact locuitorii oraselor... ca, la tara, populatia inca mai stie valoarea pamantului si a banului, o stie si pe cea a altor obiecte, stie cat de greu se obtine ceva, asa ca mai usor cu debarasatul...
In schimb, multi oraseni moderni, prizonieri ai ultimei colectii, ai campaniei de publicitate in care vedeta X poarta eticheta Y, fapt pentru care este recompensata cu sume exorbitante, arunca, irosesc.
Departe de a fi bogati sau parti ale clasei de mijloc, din ce in ce mai multi oameni cumpara haine si pantofi pe care le vor purta cel mult un sezon, dupa care le vor ingramadi intr-un dulap din ce in ce mai putin incapator sau le vor duce la gunoi, in asteptarea noilor reduceri si a noilor colectii.
Din ce in ce mai multi oameni cumpara, cateodata chiar cu cardul de credit, pachete XXL de alimente pe care, in ciuda tendintei de luare in greutate, tot nu au timp sa le consume, asa ca le arunca…
In fiecare an, statisticile care atesta valoarea alimentelor aruncate la gunoi sunt din ce in ce mai alarmante. In toata lumea, zeci de miliarde de lire sterline, dolari sau euro se duc, efectiv, la gunoi...
De ce? Pentru ca, in ciuda saraciei unor state, in ciuda saraciei prezente chiar si in tarile asa-zis bogate, hainele si alimentele sunt… ieftine.
Daca nu ar fi asa, ele nu ar mai fi aruncate nici de catre magazine, nici macar de catre consumatorii individuali, cu salariul mediu pe economie sau un pic peste acesta.
Activitatea pe care fiecare dintre noi o desfasoara, in caz ca nu s-a nascut rentier sau nu a mostenit tronuri si averi, este remunerata mai bine sau mai prost.
Activitatea se transforma in bani mai multi sau mai putini, in niste cifre dintr-un cont de card, in niste bucatele de polimer cu chip de istoric, compozitor, pictor, pionier al aviatiei mondiale, dramaturg sau… al poetului national nepereche.
Cifrele sau bancnotele de polimer sunt schimbate pentru propria existenta si pentru cea a copiilor.
Daca toata lumea ar constientiza ca, atunci cand duce la pubela haine si mancare, nu obiectele in sine sunt aruncate, ci orele, zilele, saptamanile in care respectivul si-a cautat un loc de munca, in care a tremurat cu CV-urile pe la interviuri, iar, dupa ce a fost angajat, si-a pus ceasul sa sune cu noaptea-n cap, s-a inghesuit prin autobuze si tramvaie sau, individual, cu propria masina in trafic.
Asta ca sa nu intarzie, ca sa ajunga la timp la serviciu, sa presteze alte ore, zile, saptamani, luni, ani… Asadar, cand aruncam obiecte, alimente care ar mai fi putut fi folosite sau consumate sau care nici nu ar fi trebuit cumparate… la gunoi, nu ajung niste obiecte, ci munca fiecaruia...