Recensamantul si grija perpetua fata de datele personale
recensamant 2011recensamantul populatieidate personalecnpprotectie date personalefurt de identitate
Printre numeroasele controverse iscate de Recensamantul 2011, se numara si cea a codului numeric personal (CNP): sa-l divulgam recenzorilor sau sa nu-l divulgam recenzorilor? Asta-i intrebarea!
Institutul National de Statistica (INS) a anuntat ca, spre deosebire de celelalte recensaminte, cel de anul acesta aduce ca noutate numararea pe coduri numerice personale (de parca nu le stie pe toate Politia, prin Evidenta populatiei).
Numai ca s-au gasit numeroase voci de parlamentari care sa considere ca acest cod este prea personal (corect!) pentru a fi spus unor recenzori. Asta desi s-au modificat acte normative tocmai ca sa se permita solicitarea CNP.
Cu toate acestea, acum, Vladimir Alexandrescu, purtatorul de cuvant al INS, sustine ca declararea CNP la recensamant nu este obligatorie.
Ca de obicei, te intrebi pe cine sa mai crezi? Pana la sfarsitul lunii octombrie, se va termina si acest recensamant. Din fericire, el a adus in atentia opiniei publice si a autoritatilor, problema confidentialitatii datelor personale.
Pe vremea lui Ceausescu, ce puteai face daca aveai CNP al altcuiva? Mai nimic. Nu prea puteai si mai ales nu prea avea rost sa furi identitatea cuiva.
Asa se face ca, desi era interzis prin lege sa dai buletinul altcuiva decat Politiei, actul de identitate servea drept garantie pentru inchiriatul de hidrobiciclete, barci, schiuri, achitare de note de plata la restaurant si pentru orice altceva.
Din pacate, practica asta s-a perpetuat, ba chiar s-a dezvoltat. Te duci sa platesti factura de electricitate la o anumita banca (prima si ultima data printr-un sistem atat de aberant), functionara iti face copie dupa cartea de identitate! Daca esti suspicios, te asigura ca pastreaza bucata de hartie mai ceva ca pe propriul portofel.
Te duci sa ridici dividende tot printr-o banca sau prin oficiile Postei Romane, iarasi, copie dupa cartea de identitate, cu aceleasi asigurari de confidentialitate. Te duci la hotelul la care ai facut rezervare, hop, copie. Practic, copia dupa cartea de identitate este solicitata de oricine, tocmai ca, in caz de Doamne fereste, sa te identifice fara nicio dificultate.
Cat de multa grija or avea toate mainile care manipuleaza aceste date, evident, nu se poate sti. Cert este ca, daca un infractor are date de identificare valide pe care le poate trece pe acte false, lumea este a lui. Mai exact, lumea ta este a lui. Problemele pot fi imense.
Intrucat bancile nu au o baza de date cu fotografiile clientilor reali, iar cardurile cu poza titularului sunt o raritate, cu o carte de identitate falsa (cati functionari sunt atat de atenti incat sa-si dea seama daca au in fata un fals sau un act valid?), dar avand pe ea date cat se poate de valide, infractorii va pot goli conturile, isi pot cumpara automobile si case, pot incheia contracte cu operatori de telefonie mobila, firme de cablu, de utilitati.
Pot infiinta firme si cumpara automobile in leasing, pot face carduri de credit si pot lua imprumuturi in numele unui individ fara ca macar acesta sa stie, pana cand nu se trezeste, la adresa sa valida, cu o instiintare de plata a primei rate.
Prin urmare, cu sau fara recensamant, grija personala si cea a autoritatilor statului pentru pastrarea confidentialitatii datelor personale trebuie sa fie perpetua.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
