Vremea si vremurile
vremestarea vremiivremuriploaieprecipitatii
De la inceputul existentei sale, omul a fost supusul celor mai multe dintre lucrurile si fiintele care-l inconjurau. Era dependent de miscarea turmelor de salbaticiuni pe care le vana, era dependent de armele pe care le folosea la vanatoare si de ceilalti membri ai tribului.
Treptat, mai toate aceste dependente au fost eliminate, iar cele care s-au perpetuat pana in zilele noastre se numesc acum prestari de servicii...
Insa, oricat s-ar fi straduit omul, oricat de mult si-a imbunatattit viata, a ramas sclavul... vremii.
Pe langa faptul ca de starea vremii a depins abundenta sau lipsa de hrana, de-a lungul si de-a latul istoriei, vremea buna sau rea a jucat sau a dejucat roluri esentiale in indeplinirea sau neindeplinirea unui plan de invazie al unei armate.
Asta de cand ingheta Dunarea de o treceau dacii spre roxolani (si invers), de cand cu scufundarea imensei flote mongole aflate la un pas, sau, mai bine zis, la o mila marina (si la una cereasca) de invadarea Japoniei, de cand cu distrugerea celebrei Armade ce se umflase-n pene si-n panze in fata Albionului.
Tot vremea a fost cea care a stat in calea lui Napoleon si, mai tarziu, a lui Hitler, in drumurile lor spre si dinspre inima Rusiei. Ce s-ar fi intamplat daca iernile care s-au succedat invaziei ar fi fost blande?
Pai, poate ca, acum, Moscova ar fi fost capitala coloniala a Germaniei, iar Romania ar fi devenit landul altui imperiu. Si, ca tot veni vorba despre noi, oare ce s-ar fi intamplat daca luna decembrie a anului 1989 ar fi fost incremenita-n ger de minus 20 de grade sau daca ar fi fost batuta de viscole.
Poate ca si copiii nostri si-ar fi inceput lecturarea manualelor cu o vestita poza, poate ca si acum am fi avut o singura televiziune cu doua ore de program pe zi si filme difuzate fara plata drepturilor...
Oare ce s-ar fi intamplat daca dimineata zilei de 11 septembrie a anului 2001 ar fi fost cetoasa... Poate ca FBI, CIA, NSA ar fi apucat sa miroasa mai mult din ce puneau la cale niste minti diabolice.
Am trimis noi nave si piloti in cosmos, am aselenizat cu succes, am construit masinarii care depasesc sunetul, am eradicat molimi si am reusit sa comunicam, printr-o apasare de buton, la zeci de mii de kilometri, dar, cel putin deocamdata, ramanem prizonieri ai atmosferei terestre.
Care, din cand in cand, mai presara peste capetele noastre ploaie sau ninsoare. Nici una nici alta deloc pe placul duduilor care prezinta starea vremii si care cred ca Pamantul nu este o planeta supusa legilor (astro)fizicii, ci un imens mall.
Din nefericire, parerea lor este impartasita de din ce in ce mai multa lume pentru care precipitatiile cat se poate de normale echivaleaza cu un chin si nu cu o binecuvantare.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
