Analizele Manager.ro: Alegeri prezidentiale in SUA. Barack Obama sau Mitt Romney?
alegeri in suabarack obamamitt romney
In principiu, noi, europenii, n-ar trebui sa avem nicio preferinta pentru vreunul dintre cei doi. Democrat sau republican, pentru noi e totuna. Si asta mai ales daca ne uitam la discursurile din ultimul an ale celor doi, in care ambii au marsat destul de grosolan pe o idee care ne cam deranjeaza: aceea ca Europa e un model care trebuie evitat cu orice pret. Zugravita ca paradisul eutanasiei, patrie a socialismului si cuib al crizei datoriilor, Europa a constituit, intr-adevar, o tinta in care candidatii americani nu s-au sfiit sa traga suturi.
“In Europa batranii prea bolnavi sunt eutanasiati, capitanii navelor de croaziera le parasesc primii atunci cand acestea se scufunda, moneda euro este un focar de infectie foarte periculos pentru restul lumii”, a spus, de exemplu, Mitt Romney, dupa ce anterior l-a acuzat pe Obama ca “isi trage inspiratia din capitalele europene” si ca este partizanul unei politici contrare spiritului american - o politica in care cetateanul iubitor de libertate nu poate profita personal de banii sai, pe care i-a castigat cu greu, deoarece trebuie sa-i cedeze in mare parte unui stat atotputernic, care sa ii redistribuie celorlalti.
Iar Obama nu s-a lasat nici el mai prejos si a declarat ca slabele perspective de crestere ale SUA sunt cauzate de proasta gestionare a crizei din zona euro, acuzandu-si totodata adversarii republicani ca sunt “europeni” pentru ca au de gand sa implementeze in SUA aceeasi austeritate teutona care condamna batranul continent la recesiune si somaj.
Da, a fi european a devenit in SUA, in ultimul an, aproape o insulta. O insulta care starneste in acelasi timp si un sentiment penibil pentru europeni: o anumita mila. Exact ca si cum Europa nu ar mai avea vreo importanta. E suficient de altfel sa ne uitam la subiectele principale pe care cei doi candidati le-au abordat in discursurile lor – China, India, Brazilia. Nu e inca limpede pentru niciunul dintre ei daca aceste puteri emergente inseamna un pericol sau o oportunitate, dar, oricum, ambii le considera ca fiind viitorul.
Europa reprezinta trecutul, ea nu este mentionata decat ca exemplu de ceea ce nu trebuie facut. “Europa nu functioneaza. Nici in Europa, nici aici”, a tot repetat Romney in campania sa, incercand sa-l zugraveasca pe Obama drept “un socialist european”, care incearca sa impuna americanilor o ideologie ostila si straina.
Desigur, Obama nu este un socialist, dar atacurile de acest gen din timpul campaniei electorale fac parte din joc. Si e oarecum normal ca in aceasta perioada faptele sa devina foarte elastice si sa lase loc de exagerari. Doar ca acum momentul acestor exagerari a trecut si, odata cu aflarea rezultatului alegerilor, vom vedea clar ce atitudine va avea noul (sau vechiul) presedinte vizavi de Europa. Pentru ca una este retorica electorala, si alta politica efectiva dictata de realitati si tendinte economice.
Niciunul dintre cei doi candidati nu poate trece pe planul doi alianta SUA-Europa, una dintre cele mai mari aliante din istorie. O alianta ale carei rezultate, in cifre, arata limpede ca relatiile dintre Europa si Statele Unite sunt atat de puternice si de diversificate incat polemicile de tipul celor din campaniile electorale sunt complet absurde.
Astfel, investitiile directe reciproce dintre SUA si UE depasesc de multe ori valoarea celor ale Chinei si Japoniei luate impreuna; schimburile comerciale au ajuns la nivelul de 636 de miliarde de dolari in 2011 (o crestere de 14%), iar economiile celor doua blocuri transatlantice genereaza o cifra de afaceri de 5.000 de miliarde de dolari, oferind locuri de munca pentru zeci de milioane de oameni. Indicele de cercetare si dezvoltare (R&D Index) combinat are o pondere de 65% din nivelul global. Economia transatlantica reprezinta 54% din productia globala si 40% din puterea de cumparare si, daca ar fi eliminate jumatate din barierele comerciale, valoarea schimburilor comerciale ar putea creste cu 200 de miliarde de dolari. Ca sa nu mai vorbim de soliditatea Pactului Atlantic.
In acest context, retorica americana anti-Europa este chiar enervanta, mai ales in cazul lui Romney, care a facut investitii in Europa, avand de fiecare data profituri generoase.
Concluzia ar fi ca batranul continent este in continuare de o importanta vitala pentru SUA. Dar asta nu inseamna ca noi, europenii, trebuie sa ne suparam daca aceasta importanta nu ne-a fost recunoscuta in timpul dezbaterilor din campania prezidentiala americana. Exista pana la urma un fond de adevar in discursurile extremiste ale lui Mitt Romney si Barack Obama – atunci cand ni se reproseaza atitudinea lenta in depasirea crizei economice, rolul excesiv pe care il joaca statul in economiile noastre sau modelul nostru competitiv, care tine pasul cu greu in fata concurentei globale. Aceste aspecte exista si trebuie sa tinem cont de ele, indiferent de scenariile electorale antipatice ale lui Romney si Obama.