Analizele Manager.ro: Cum scapa autoritatile chineze de cetatenii incomozi

Analizele Manager.ro: Cum scapa autoritatile chineze de cetatenii incomozi afectiuni psihice in chinaabuzuri in chinaboli mintale

Foarte simplu: ii declara bolnavi psihici si ii interneaza in spital. Lucrul acesta a fost descoperit de jurnalistii de la The New York Times, care, intrigati de numarul mare de cazuri de afectiuni psihice din China, au intreprins o ancheta in acest sens. Iar rezultatul anchetei a fost clar: multi dintre cei declarati in mod oficial bolnavi sunt de fapt perfect sanatosi. Dar sunt declarati asa si ajung in spitalele de boli mintale strict din cauza atitudinii lor critice la adresa regimului, atitudine care ii transforma in cetateni incomozi.
Pentru autoritatile chineze, cetateni incomozi sunt, de exemplu, cei care solicita in mod repetat, prin petitii, sa li se faca dreptate intr-o problema oarecare. Sunt incomozi deoarece arunca o lumina proasta asupra autoritatilor respective (locale, cel mai adesea), inducand ideea ca acestea sunt ineficiente in exercitarea actului de guvernare.

Iar in China ineficienta actului de guvernare este asociata imediat cu pericolul unor proteste ce se pot extinde rapid pana la dimensiunile unei revolte populare (adica exact ce i-ar trebui acestei tari cu 1,3 miliarde de locuitori).

Iata de ce un numar redus de petitii este considerat un lucru foarte bun, deoarece el arata un anumit grad de stabilitate. Si, pentru autoritati, cea mai simpla modalitate de a reduce numarul de petitii este sa reduca numarul de... petitionari. 

In urma cu 25 de ani, politia chineza putea retine pe oricine, in mod arbitrar. Acum insa lucrurile nu mai stau asa. Ca urmare, pentru a scapa de cetatenii care fac probleme, oficialii chinezi au profitat de "portitele" din sistemul medical si au inceput sa-i interneze pe respectivii cetateni in ospicii, izolandu-i si eliminand astfel sursa de stres.

Situatia pare complet ireala – cum sa internezi un om in ospiciu doar pentru ca a facut niste petitii? – dar, cum spuneam mai sus, China nu isi permite sa riste declansarea unor miscari sociale. Ea trebuie sa inabuse aceste miscari din fasa si, daca nu mai are posibilitatea sa ii aresteze pe cei considerati agitatori, apeleaza la metoda de mai sus, fara sa intampine prea mari probleme.

Cine ar putea, de fapt, sa se opuna? In China, administratorii spitalelor psihiatrice se simt obligati sa accepte un pacient, sanatos sau nu, daca acesta este insotit de un reprezentant al autoritatilor. Adesea pacientul este adus cu diagnosticul deja pus si nimeni nu indrazneste sa reevalueze acel diagnostic.

Iata de ce autoritatile simt ca au totul sub control si nici macar nu mai incearca sa cosmetizeze situatia. Astfel, pe fisa unui pacient internat in 2008, timp de doua luni, la un spital din provincia Hubei scrie foarte clar: "Spitalizat pentru ca depune petitii."

The New York Times prezinta si cazul concret al lui Xu Lindong, un taran chinez care a fost internat timp de 6 ani si jumatate intr-un spital de boli mintale. Calvarul lui a inceput atunci cand a incercat sa-si ajute o vecina analfabeta sa redacteze o petitie. Aceasta vroia sa reclame un abuz prin care o parte din terenul ei fusese atribuita unui vecin.

Femeia nu a avut succes la forurile locale si a decis sa mearga mai departe, sperand sa gaseasca intelegere la factori din ce in ce mai sus-pusi pe scara birocratiei chineze. Iar Xu i-a fost alaturi. Insistenta lor a fost considerata insa deranjanta, astfel ca in septembrie 2003, Xu Lindong a fost escortat la Spitalul Zhumadian, unde un medic l-a intrebat doar doua lucruri inainte de a-l interna: numele si adresa.

6 ani a petrecut in acel spital, timp in care a fost supus la 54 de tratamente cu socuri electrice. Fratele sau spune ca durat 4 ani pana sa-l gaseasca si ca imediat a vrut sa angajeze un avocat care sa-l scoata de acolo, dar nimeni nu s-a incumetat sa-l ajute. Salvarea a venit pana la urma de la cativa ziaristi de la publicatia China Youth Daily, care au intreprins o investigatie si au publicat un articol foarte bine documentat despre cazul lui Xu Lindong. Doua zile mai tarziu acesta era externat. Mai mult chiar, ca o masura suplimentara pentru a repara asemenea “erori”, autoritatile au intreprins si ele o investigatie, in scopul de a descoperi alte cazuri similare. N-au descoperit.

Fenomenul internarilor abuzive exista insa, doar ca dimensiunile sale reale nu pot fi cunoscute. Un diagnostic fals este aproape imposibil de identificat intr-o tara cum este China, unde se estimeaza ca exista peste 100 de milioane de oameni care sufera, intr-o forma mai usoara sau mai grava, de o afectiune psihica (se vorbeste, totusi, de cateva sute de internari abuzive).

Oricum, este paradoxal ca aceasta tara isi permite sa cheltuiasca bani pentru a spitaliza oameni sanatosi, in timp ce ignora cazuri serioase, veritabile, care conduc la sinucideri (aproape 300.000 de chinezi se sinucid in fiecare an) sau la atacuri sangeroase, cum au fost cele din ultimii ani comise de bolnavi mintal (o simpla cautare pe Google e relevanta).

Motivele pentru aceasta situatie sunt diverse: lipsa de fonduri, lipsa de personal specializat si chiar lipsa de interes a autoritatilor pentru tratamentele psihiatrice. Ultimul motiv – lipsa de interes a autoritatilor – poate fi pus pe seama  unei mosteniri ramase de pe vremea Revolutiei Culturale: atunci, in urma cu doar 30-40 de ani, depresiile si alte afectiuni de acest gen erau considerate niste mofturi burgheze si se tratau cu... lecturi din scrierile lui Mao.