Analizele Manager.ro: Viktor Orban face ce vrea cu Constitutia Ungariei. UE priveste neputincioasa
viktor orbanconstitutia ungarieiungariauniunea europeana
Sprijinindu-se pe majoritatea de doua treimi de care beneficiaza partidul sau (Fidesz) in Parlamentul maghiar, primul ministru Viktor Orban a fortat recent noi modificari ale Constitutiei redactate in 2011. Modificarile in cauza, aprobate pe 11 martie a.c., limiteaza puterile Curtii Constitutionale si restaureaza anumite elemente a caror adoptare mai fusese incercata, fara succes, in ianuarie 2012.
De cand a preluat puterea, in 2010, Viktor Orban s-a aflat mai mereu intr-o relatie inghetata cu Bruxelles-ul. Si asta din cauza deciziilor contrare spiritului european, pe care le-a adoptat cu ajutorul majoritatii de doua treimi de care dispune in Parlamentul de la Budapesta. Bruxelles-ul l-a acuzat, in consecinta, ca submineaza democratia si ca urmareste sa concentreze intreaga putere in propriile maini.
Orban a respins de fiecare data acuzatiile si a replicat ca el nu face decat sa modernizeze Ungaria si sa o scape de relicvele comunismului. Dar il contrazic chiar ultimele schimbari ale Constitutiei, adoptate pe 11 martie. Acestea prevad, de exemplu, ca atat Curtea Constitutionala cat si presedintele ungar nu mai pot respinge viitoare amendamente ale Constitutiei decat din motive procedurale, si nu din motive legate de continut.
Apoi, schimbarile respective afecteaza si drepturile fundamentale, ca libertatea presei, libertatea religioasa, libertatea de miscare si de opinie, deoarece: exclud din conceptul de “familie” cuplurile traind in concubinaj si cele de acelasi sex, penalizeaza prezenta in spatiul public a persoanelor fara adapost, interzic publicitatea politica in campania electorala in mass-media comerciala, limiteaza posibilitatea legala de a critica persoanele publice, ii obliga pe absolventii de universitati de stat fie sa munceasca in Ungaria, fie sa ramburseze costul studiilor.
O adevarata lovitura data in inima statului de drept. Si criticile n-au intarziat sa apara, cea mai dura pana la aceasta ora fiind presa germana, care i-a cerut Comisiei Europene o pozitie clara la adresa unui Viktor Orban tot mai sfidator (“Der Spiegel”, de pilda, vorbeste despre sfarsitul domniei legii in Ungaria.)
Noile decizii de la Budapesta au fost criticate si in Parlamentul European. Guy Verhofstadt, liderul liberalilor europeni, a solicitat o investigatie formala si eventuale sanctiuni la adresa Ungariei, iar alti europarlamentari au insistat ca situatia sa fie discutata la summitul european de maine, 14 martie, la care va participa si Viktor Orban.
Washington-ul si organizatia Human Rights Watch au avertizat de asemenea ca Orban si partidul sau, Fidesz, limiteaza sistematic drepturile democratice. Ba chiar si Jose Manuel Barroso in persoana i-a atras atentia la telefon premierului ungar ca nu face decat sa-si consolideze puterea calcand in picioare principiile democratiei. Critici si condamnari asadar pe toata linia.
Dar lucrurile, din pacate, se opresc la nivelul criticilor. Uniunea Europeana nu poate face prea multe, pentru ca a sanctiona guvernul unuia dintre membrii sai, guvern format in urma unor alegeri democratice, nu este usor. Ea nu dispune, pentru aceasta, decat de o singura arma: suspendarea, la Bruxelles, a dreptului de vot al guvernului maghiar. Or, amintirea precedentului austriac ustura inca: in timpul sosirii in coalitia guvernamentala de la Viena, in 2000, a partidului de extrema dreapta al lui Jorg Haider, europenii au terminat prin a nu mai face nimic, in fata ineficacitatii protestelor lor.
Bruxelles-ul ar putea insa sa accepte ideea unor sanctiuni financiare impotriva Budapestei, atata timp cat Ungaria are nevoie in continuare de acest ajutor structural. Dar acest mijloc de presiune, cu siguranta mai convingator, nu se afla inca la ordinea zilei, asa ca, deocamdata, Budapesta si Bruxelles-ul se joaca de-a soarecele si pisica. Cu precizarea ca soarecele maghiar este foarte agil, pe cand pisica europeana este palida si ezitanta.