O alta organizatie care finanteaza Al-Qaeda a fost Al-Haramain Islamic Foundation (HIF), care isi avea cartierul general tot in Arabia Saudita, dar si o filiala in Statele Unite. Finantarile veneau de la oameni foarte bogati, dar nu de putine ori donatiile au venit chiar de la companii private care isi desfasurau activitatea in lumea intreaga. Fondatorul si fostul lider al HIF, Aqeel Abdul Aziz Al Aqeel, a fost nominalizat de ONU, la 6 iulie 2004, ca avand legatura cu Al-Qaeda, finantand diverse operatiuni ale acesteia, dar si ale altor organizatii teroriste, cum ar fi Jemaah Islamiya, Al Itihaad al Islamia, Jihadul Islamic Egiptean si Lashkar-e-Tayyiba. In 2008, Statele Unite au acuzat intreaga organizatie HIF ca sprijina terorismul, prezentand dovezi clare ca nu mai putin de 15 milioane dolari au pleacat anual catre organizatiile teroriste din Pakistan. Una dintre acestea, Tehrik-e-Taliban este acuzata de mai multe atacuri sinucigase, dar si de asasinarea fostului prim-ministru al Pakistanului, Benazir Bhutto, la 27 decembrie 2007, la Rawalpindi.
Nu in ultimul rand, o serie de organizatii de caritate din Kuwait, cum ar fi "Renasterea Mostenirii Islamice" (RMI) sunt si ele acuzate ca ar fi finantat in mod constant
Al-Qaeda. RMI avea filiale in majoritatea tarilor in care exista o importanta populatie musulmana, dar, dupa ce a fost nominalizata de ONU ca finanteaza terorismul, guvernele din Albania, Azerbaidjan, Bangladesh, Bosnia, Cambodgia si Rusia au decis inchiderea acestor filiale si punerea lor sub supravegherea statului.
In prezent situatia acestor organizatii caritabile este tulbure. Unele au conturile si activele blocate, dar in cele mai multe cazuri activitatea financiara a continuat prin folosirea unor conturi bancare ale afiliatilor.
O alta sursa de finantare a Al-Qaeda este activitatea unor companii comerciale in paradisurile fiscale, prin care organizatia si-a transferat sume importante. Una dintre aceste companii, se numea Barakaat, iar in 2001 activa in peste 40 de tari din intreaga lume in domeniile telecomunicatiilor, constructiilor si serviciilor financiare. Prin Barakaat, Osama bin Laden si-a creat propria retea de telecomunicatii, dar si-a finantat si toate operatiunile pe care le-a ordonat cat timp a fost in viata. Multe dintre tranzactiile lui bin Laden s-au facut pe traseul Mogadishu (Somalia) si Dubai, sau intre Mombassa (Kenya) si Nairobi (Kenya) si Dubai. Toate tranzactiile au avut legatura sau au fost chiar intermediate de organizatiile de caritate amintite mai sus.
S-a descoperit ca in cazul atentatelor de la Madrid, au fost folositi curieri, care au carat diverse sume de bani din Algeria si Siria. Alte sume au fost obtinute prin transferul de la societati-fantoma din Bahamas si Delaware (SUA) catre conturile din Palma de Mallorca ale unui cetatean algerian, care a finantat si el operatiunea terorista din 2004 in urma careia au murit 200 de oameni nevinovati. Cetateanul algerian a pus la dispozitie fonduri pentru finantarea operatiunii, acceptand sa plateasca facturi fictive ale unei companii IT cu sediile in Germania si Olanda.
Al-Qaeda isi mai obtine fonduri din rapirile de persoane si incasarea recompenselor. Organizatia este extrem de activa intr-o reginue de desert situata la granita dintre Mauritania, Mali si Algeria, unde si traficul de droguri se afla printre activitatile Al-Qaeda. Ramasitele epavei aeronavei Boeing 727, gasite in desertul din Mali in 2009, au aratat ca avionul inregistrat in Guinea-Bissau era folosit pentru contrabanda intr-o regiune controlata de Al-Qaeda. Drogurile veneau din America de Sud, pe filiera Mauritania, Mali sau Nigeria si intrau in Europa, dupa ce traversau Marea Mediterana din Algeria in porturile spaniole, franceze ori italiene.
Mare parte din fondurile destinate terorismului s-au datorat organizarii defectuoase a sistemului financiar din deceniul trecut. Lejeritatea si viteza cu care puteau fi mutate importante sume de bani pentru finantarea diferitelor actiuni teroriste nu au putut fi eliminate nici in sistemul bancar actual, restructurat. Pentru atacurile de la 11 septembrie 2001, de la New York, teroristii au folosit institutii si instrumente financiare cat se poate de la vedere. Banii destinati finantarii au fost depusi in banci americane, din care fie au fost transferati, fie retrasi. Depunerile s-au facut fie prin transfer, fie prin constituirea de depozite in numerar, fie prin cecuri de calatorie cumparate in afara Statelor Unite. Din costul total al operatiunilor, estimate de experti intre 400.000-500.000 dolari, cel putin 300.000 dolari s-au aflat in bancile americane. Niciunul dintre teroristi sau complicii lor nu erau experti in utilizarea sistemului financiar american, astfel incat toate tranzactiile s-au facut la vedere. Si pentru atentatul cu bomba de la Londra (7 iulie 2005), au fost folosite banci cunoscute si tranzactii la vedere.
Evident mai sunt si alte modalitati de finantare. Au fost descoperite o parte din aceste surse, unele inca se afla in vizorul Interpolului, altele sunt tinute in secret, aflandu-se inca sub supraveghere.
Mai poate Al-Qaeda sa-si finanteze astazi operatiunile atat de usor cum o facea in deceniul trecut? Desigur, sistemul bancar a fost revizuit, de curand punandu-se capat secretului bancar printr-o hotarare a OCDE, dar dezvoltarea Internet Banking-ului, prin care se transfera rapid mari sume de bani, a deschis noi porti pentru ca organizatiile teroriste sa-si mute fondurile dintr-o parte in alta a lumii, in functie de intentii, iar controlul tuturor tranzactiilor financiare sa fie aproape imposibil de realizat. In prezent, accentul se pune pe analizarea atenta a tranzactiilor individuale suspecte, fiind aproape imposibil de analizat toate tranzactiile bancare.
Este si unul dintre motivele pentru care Statele Unite au dezvoltat agentii specializate in urmarirea (tele)comunicatiilor si a tranzactiilor bancare (exemplul N.S.A.), sau cel putin acesta este principalul argument pe care oficialii americani il aduc in discutie cu partenerii lor internationali cand vine vorba despre interceptari, inregistrarea tuturor tranzactiilor bancare si supravegherea Internetului.
Al-Qaeda este bogata tocmai pentru ca nu i se cunosc in totalitate resursele, desi am putut observa ca terorismul nu este exagerat de scump, in raport cu consecintele si impactul pe care le produce.
Comisarul Politiei Metropolitane londoneze, Sir Ian Blair, spunea dupa atacul terorist de la Londra, din 7 iulie 2005: „Al-Qaeda nu este o organizatie, este un mod de lucru. Al-Qaeda are in mod clar capacitatea de formare, de a acorda expertiza si cred ca despre asta trebuie sa vorbim”.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
