Criticile reformelor lui Monti taie din stralucirea premierului Italiei
mario montipremieritaliawall street journalalberto alesinaharvardfrancesco giavazzibocconitito boerireformapiata munciicofindustriacrizatehnocrat
Cand Mario Monti a devenit premierul Italiei, in noiembrie anul trecut, parea sa nu aiba cum sa greseasca. Costurile imprumuturilor au scazut si au crescut laudele revarsate de comentatori, organisme internationale si lideri politici de ambele parti ale Atlanticului.
Acum, situatia s-a schimbat dramatic: ratingurile Italiei scad, criticile referitoare la reformele initiate cresc, si sentimentul ca Mario Monti nu mai poate revolutiona economia Italiei se acutizeaza, potrivit unei analize Reuters. Monti sustine ca reformele sale din sistemul de pensii, din cel al serviciilor si de pe piata munci pun fundatia unei Italii care se va ridica din categoria celor mai lente economii in care de afla acum.
Numai ca Monti a ramas de unul singul sa sustina aceasta viziune, si Italia, alaturi de Spania, se afla din nou in centrul temerilor potrivit carora criza datoriilor publice se poate agrava.
Doi dintre economistii cei mai proeminenti ai Italiei au criticat cele mai recente reforme ale lui Monti – din domeniul serviciilor si de pe piata muncii – considerand ca nu vor avea nici un aport la cresterea economica.
Alberto Alesina de la Harvard si Francesco Giavazzi de la Universitatea Bocconi din Milano au aratat, intr-un articol din cotidianul Corriere della Sera ca o remaniere majora a cheltuielilor publice este, acum, „ultima mare carte care poate fi jucata” pentru a imbunatati situatia economica din Italia.
O astfel de critica din partea mediului academic ar fi fost inimaginabila in urma cu cateva luni, iar Monti trebuie sa explice acest record, intrucat este pus la zid de mediul de afaceri, de presa si de economisti. Entuziasmul sustinatorilor lui Monti a scazut, reformele lui sunt aspru criticate si considerate nu mai mult decat pasi mici in directia buna. Asta ar fi bine pentru un guvern cu un mandat de cinci ani, dar incepe sa fie vazut prea modest pentru o administratie tehnocrata, de la care se astepta o prefacere din temelii a tarii in aproximativ un an.
Capitulare in stil italian
Saptamana trecuta, Monti a acuzat Wall Street Journal de „judecati pripite”, dupa ce ziarul a criticat pasul inapoi facut de Monti in reforma pietei muncii, intr-un editorial intitulat „Surrender, Italian Style".
Monti a schimbat reformele initiale propuse pe piata muncii pentru a se asigura de suportul adeptilor politicii de stanga in parlament, renuntand la planul sau de a permite firmelor sa concedieze angajatii din motive de afaceri, fara a fi obligate sa ii repuna in drepturi. Schimbarea a atras dezaprobarea Cofindustria, o formatiune care face lobby pentru mediul de afaceri, care a subliniat faptul ca noul text al reformei nu aduce nimic bun pentru companii.
Si investitorii si-au aratat ingrijorarea, iar pietele financiare au reflectat acest lucru. Diferenta dintre randamentele obligatiunilor Italiei si cele ale Germaniei a scazut la 2,8% in luna martie, de la 5,5% inainte ca Monti sa intre in drepturi.
Reforma pietei muncii abordeaza dualitatea sistemului, reducand diferentele dintre muncitorii cu vechime, protejati in joburi permanente, si masa in crestere a muncitorilor temporari, ale caror contracte nu le confera beneficii sau drepturi. Expertii in piata muncii au aplaudat initiativa lui Monti, dar cei mai multi au spus ca reforma, care afecteaza numai sectorul privat, va avea un impact limitat.
Monti a facut mai usor pe hartie procesul de concediere, dar in instanta se poate decide motivul real al unei concedieri si daca a fost una abuziva, care merita compensatii. „Aceasta reforma va creste timpul pierdut cu dispute legale referitoare la motivele concedierilor si va spori nesiguranta pentru companii”, spune Tito Boeri, profesor de economie la Universitatea Bocconi, unde Monti a fost rector.