Nevoia de slujbe: iata o posibila explicatie a revoltelor populare din Orientul Mijlociu si din nordul Africii
egiptyemenalgeriakuweithosni mubrakliga arabarevolteprotestesomaj
Intr-o tara condusa de un regim autoritar, reteta pornirii revoltelor populare este simpla: cresterea numarului de someri cu studii superioare si a pretului la alimente. Asa s-a intamplat in Tunisia, Algeria si Egipt. Tarile arabe sunt zguduite de forta tinerilor, a clasei de mijloc in cautare de mai multe oportunitati, de accesul la internet si la televiziuni internationale, ca Al-Jazeera, care au erodat controlul statului asupra media.
Cu doar cateva zile inainte de a fugi din Tunisia, Zine al-Abidine Ben Ali, liderul tarii a aparut la televiziunea nationala si a promis 300.000 de mii de locuri noi de munca, in urmatorii doi ani. Presedintele Egiptului, Hosni Mubarak, a facut cam acelasi lucru sambata seara: s-a angajat sa faciliteze mai multe oportunitati economice intr-o tara in care mai mult de jumatate din populatie traieste cu mai putin de doi dolari pe zi.
Aceste juraminte sub amenintare mai au ceva in comun: recunoasterea faptului ca ura fara precedent care umple strazile Orientului Mijlociu si ale Nordul Africii este rezultatul zecilor de ani de dezechilibre economice care au imbogatit elita politica si au saracit restul populatiei.
Mubarak si alti lideri arabi trebuie sa arunce doar o privire pe strazile Cairo: o populatie de 18 milioane dintre care aproape jumatate are o medie de varsta sub 30 de ani, satula ca in varful carierei sa gaseasca doar o slujba de functionar public. Un protestatar din Cairo a fluturat o copie a diplomei de licenta prin norii de gaze lacrimogene si a strigat cuvantul care poate rezuma cel mai bine ce s-a intamplat in aceste tari: slujbe.
"Regimurile si liderii sunt cei direct amenintati, dar adevarata problema este disperarea de a avea un viitor mai bun", a declarat Sami Alfaraj, director al Centrului de Studii Strategice din Kuweit, citat de Associated Press. "Ma refer la tinerii care termina o facultate, dar nu au de lucru si la mamele care nu-si pot hrani familia".
Acesta intriga a injustitiei economice a insotit protestele de la bun inceput. Revolta tunisienilor a fost provocata de un absolvent de facultate de 26 de ani care si-a dat foc dupa ce autoritatile i-au confiscat caruciorul cu alimente. Pe 17 decembrie 2010, Mohamed Bouazizi, un tanar tunisian care vindea fructe si legume pe o strada din Sidi Bouzid (oras situat in centru Tunisiei la aproximativ 200 km de capitala Tunis), a fost oprit de o patrula de politie pentru un control de rutina. Mohamed avea o licenta universitara in informatica. Tanarul era somer - asa cum sunt aproximativ 43% din tinerii tunisieni absolventi de facultate, iar veniturile sale extrem de mici proveneau exclusiv din comercializarea fructelor si legumelor. Cu aceeasi bani isi intretinea si mama si sora. Politistii i-au spus ca actele nu sunt valabile si i-au confiscat marfa si caruciorul. Mohamed a protestat vehement, iar politistii l-au batut si l-au umilit. Disperat, tanarul informatician tunisian s-a dus in fata prefecturii din Sidi Bouzid si si-a dat foc.
In Yemen, cea mai saraca tara din Peninsula Araba, revoltele sporadice l-au convins totusi pe presedintele
Ali Abdullah Saleh sa dea inapoi pe plan economic, reducand la jumatate taxele pe venit si ordonand controlul pretului la alimente si bunuri de larg consum.
Vineri, in Iordania, mii de protestatari au impanzit strazile cerand demisia primului ministru Samir Rifai si masuri de control asupra cresterii preturilor, dar si a somajului: "Rifai la revedere, preturile au luat foc, ca toti iordanienii".
King Abdullah II a incercat sa scada furia multimii promitand reforme, primul ministru venind cu un pachet de subventii de 550 de milioane de dolari pentru benzina, orez, zahar, gaz lichefiat folosit la incalzire etc.
Regimul autoritar din Siria are inca mana forte si a facut pasi treptati catre deschiderea economica. Conducatorii bogatelor state din Golf se bucura de populatii relativ restranse care primesc beneficii consistente de la stat. De exemplu, emirul Kuweitului a daruit luna aceasta 1.000 de dinari (3.559 de dolari) si bonuri de masa gratuite fiecarui cetatean, pentru a marca diverse aniversari, inclusiv invazia condusa de SUA in 1991 care a dus la indepartarea lui
Saddam Hussein.
"Sufletul arab este frant de saracie, somaj si recesiune"
Ziarul puterii din Abu Dhabi, Nationalul, a intervievat patru persoane din mai multe zone ale Orientului Mijlociu care au descris cat e de greu sa-si gaseasca de lucru. Un sirian de 33 de ani specializat in limba engleza la Universitatea din Damasc s-a plans ca nu-si gaseste un post de profesor si nu-si permite sa se casatoreasca.
"Ma simt ca un personaj din Asteptandu-l pe Godot a lui Samuel Beckett", a spus Khaled Kapoun. "Tot sper ca maine imi voi gasi de lucru".
Seful Ligii Arabe a avertizat ca "sufletul arab este frant de saracie, somaj si
recesiune". "Revolutia tunisiana nu este departe de noi", a spus Amr Moussa in discursul de inaugurare catre cei 20 de lideri arabi si reprezentati ai membrilor Ligii Arabe, la intalnirea de la Sharm el-Sheikh. "Cetatenii arabi sunt cuprinsi de o stare fara precedent de manie si frustrare".
Moussa, egiptean la origine, a facut apel la "renasterea" araba: crearea de slujbe si rezolvarea micilor neajunsuri ale societatii.
Dar la Forumul Economic Mondial din Davos, Elvetia, unii experti au fost de parere ca revizia generala a invatamantului este ceea ce trebuie in regiune si schimbarea accentului pus pe slujbele de stat pe cererile unui sector privat mai dinamic.
"Multi au diplome, dar nu au abilitati", a spus Masood Ahmed, director pe Orientul Mijlociu si Asia al Fondului Monetar International.
"Talentul este o pasare rara", este de acord si Omar Alghanim, un proeminent om de afaceri. "Posibilitatile de alegere a angajatilor in regiune nu reprezinta deloc ceea ce este necesar in economia globala".
Un produs media marca Rentrop&Straton 
