Absenteismul ca sursa de criza sociala si politica in Romania de astazi

Absenteismul ca sursa de criza sociala si politica in Romania de astazi alegeri electoralealegeri frantaalegeri romaniacriza sociala

Absenteismul distorsioneaza in mod esential structura electoratului pentru care ar trebui sa fie gandita o guvernare.
Unul din fenomenele  greu de gestionat in statele democratice contemporane este cresterea progresiva a absenteismului la alegeri. Procentul de non-votanti se apropie de 50% la scrutinurile europene, regionale, cantonale, legislative si municipale . Iata de ce fenomenul sociologic al absenteismului merita sa fie studiat cu atentie.

O analiza foarte interesanta, referitoare la situatia din hexagon, am gasit-o in materialul “Ce que s’abstenir veut dire”, Celine Braconnier, Jean-Yves Dormagen, mai 2014, republicat iunie 2017, Le Monde diplomatique.

Lipsa de participare este pe pe punctul de a deveni faptul major al alegerilor din Franta . Ea este foarte frapanta mai ales in zona urbana unde votantii sunt deja minoritari.

Decizia de a nu vota are o serie de determinisme sociale detectabile:

- tinerii (18-24 ani) merg mai putin la vot decat seniorii (50 -64 ani) si peste 65;

- in Franta, din cauza absenteismului, sunt suprareprezentate categoriile de votanti cel mai putin afectati de precaritate si instabilitate profesionala. Functionarii si independentii voteaza in meie cu 20% mai mult decat interimarii si somerii .

- in regiunile sarace se voteaza mai putin decat in cele prospere;

- comportamentul absenteist nu este avertizat de sondajele de opinie asupra intentiei de vot : chiar daca absenteismul atinge 40%, 80% dintre absenteisti au delarat in sondajele de opinie anterioare ca vor merge la vot, cu siguranta.

-  din punct de vedere sociologic s-a schimbat mult structura electoratului dupa 1970 . Stanga franceza nu mai depinde acum de  voturile clasei muncitoare si a mediilor populare . Daca s-ar fi intamplat acest lucru ar fi fost cel mai mult afectata de absenteism. Stanga s-a implantat mult in categoria seniorilor si intr-o parte din functionari publici si persoanele cu diplome universitare, care apartineau exclusiv aproape dreptei. Dreapta franceza si Frontul National au luat cote importante din mediile populare;

- au actionat (pana in acest an, n.n) doi factori constanti ai vietii politice franceze;

- caracterul sistematic al alternantei intre dreapta si stanga la guvernare;

-  progresia regulata a absenteismului

Anul acesta a marcat o schimbare fundamentala a sistemului politic francez : atat la alegerile prezidentiale cat si la cele legislative cei doi mari jucatori politici au fost baleiati fara drept de apel si un partid infiintat de mai putin de un an “Franta in miscare” este pe punctul de a castiga majoritatea absoluta in Parlament.

Acest fenomen a fost posibil din doua motive:

- saturarea francezilor in fata unor propuneri politice neonorate de catre cei doi mari jucatori;
- absenteismul foarte mare
 Absenteismul a furnizat marile surprize.

Autorii articolului explica foarte bine de ce se inatampla acest lucru:

“Problema (absenteismului, nn) este foarte grava intrucat minoritatea votanta nu este reprezentativa, ca structura sociala si politica structurii sociale si politice a corpului electoral in ansamblul sau. Datorita acestei consecinte absenteismul modifica in mod substantial rezultatul alegerilor”.

Acest lucru s-a simtit in mod acut si in Romania, la ultimele alegeri legislative din 2016. Absenteismul a fost enorm- peste 60%- si acest lucru a schimbat mult din datele problemei. Cei mai mari absenteisti au fost tinerii. Electoratul minoritar al marelui castigator ,PSD, contine pentru prima oara, in afara de electoratul clasic- fermieri, someri, casnice pensionari si persoane cu studii medii- jumatate din votantii oraselor si persoane cu studii superioare (23,24%).

De asemenea, intra in electoratul PSD cele mai multe persoane votante care au un loc de munca stabil. Inainte, PSD putea conta in special pe voturile locuitorilor din zonele sarace. Acum a obtinut – cu exceptia centrului unde UDMR si-a luat cununa cu lauri- favorurile votantilor din toate regiunile.

Ei bine, aceasta structura a electoratului votant al PSD-ului- foarte diversificata si cu multe nevoi electorale foarte diferite- structura obtinuta ca o consecinta a absenteismului major, explica in parte dificultatile guvernului PSD de a gestiona eficient treburile tarii. Nu este de mirare ca asistam astazi la o comedie demna de un scenariu Radio Erevan : ministri demisionari si un prim ministru care nu demisioneaza.

Dragnea acuza acest guvern ca nu a indeplinit 60% din sarcinile programului de guvernare (sic). Este greu sa guvernezi cand nu stii pentru cine . Dragnea spune ca guvernanatii au fost alesi de majoritatea romanilor. Fals ! Acest fals se resimte acum printr-o criza economica si sociala majora. PSD-ul ar trebui sa atraga sustinerea intregului electorat roman, nu numai al votantilor minoritari. Pana atunci tigrul nostru ar putea fi imortalizat intr-o Banda Desenata. “Ca sa ne radem”!


Sursa foto: pixabay.com