Analizele Manager.ro: Somajul in randul tinerilor duce la ascensiunea neonazismului

Analizele Manager.ro: Somajul in randul tinerilor duce la ascensiunea neonazismului somajsomajul in randul tinerilorascensiunea neonazismului in europacriza din grecia

In Europa, sunt aproape 14 milioane de tineri someri, adica 15,4% din populatia cu varsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani. E un procent imens daca ne gandim ca acesti tineri, negasindu-si de lucru, au mari sanse sa devina niste inadaptati, sa se izoleze de societate si, in consecinta, sa inceapa sa genereze probleme. Riscul cel mare este ca adesea ei isi revarsa frustrarile asupra imigrantilor (pe care ii vad responsabili pentru lipsa locurilor de munca), reinviind astfel principiile de baza ale doctrinei naziste: nationalismul extrem si rasismul. Efectul acesta se vede foarte bine in Grecia, unde partidul neonazist Zori de Aur a reusit anul trecut sa intre in Parlament, dar nici alte tari din Europa nu stau mai bine.
In Germania, de exemplu, exista in acest moment peste 50.000 de neonazisti. Deviza lor? Suprematia albilor, o deviza concretizata prin actiuni violente impotriva evreilor, negrilor, asiaticilor, imigrantilor in general. Ei castiga periodic atentia publicului, fie prin agresiuni punctuale asupra strainilor (batai, crime) despre care presa relateaza pe larg, fie prin demonstratii de amploare, cum a fost cea organizata la Berlin in 2001 impotriva deschiderii expozitiei “Crimele Wehrmacht-ului”.

Legat de agresiunile asupra strainilor, acestea au cunoscut un varf in anii ‘90, dupa ce Germania a fost invadata de refugiati si solicitanti de azil din Europa de Est, Africa si Asia. Impresia generala a populatiei, nu numai a neonazistilor, a fost aceea ca acesti straini le iau locurile de munca tinerilor germani, comit infractiuni si distrug comunitatile locale.

Iar impresia aceasta nu s-a schimbat semnificativ de atunci. Toleranta germanilor, mai ales a celor tineri, fata de straini nu este extraordinara, dovada ca Partidul National Democratic (NDP), considerat cea mai importanta formatiune politica neonazista de dupa 1945, a reusit sa aiba reprezentare parlamentara. Mai sugestiv e faptul ca, in anumite zone rurale din estul tarii, 28% din tinerii sub 18 ani sunt simpatizanti NDP.

Germania nu este singura tara europeana
care se confrunta cu neonazismul

Exista neonazisti si in Franta, Italia, Polonia, Cehia, Ungaria, dar in numar mic si fara o organizare politica, asa cum sunt in Germania. Ceea ce surprinde este numarul mare de neonazisti (cca 60.000) din Rusia, o tara care in urma cu 70 de ani reusea, dupa un razboi devastator, sa-i invinga pe promotorii acestei doctrine. Sunt 10.000 de neonazisti in Moscova si 5.000 in Sankt Petersburg si e bizar sa auzi astazi in aceste orase salutul “Heil Hitler!”, executat cu bratul intins, si remarci de genul “Pacat ca Hitler nu a reusit sa elibereze Rusia de jugul evreiesc.”

Manati de saracie si de sentimente amestecate – umilinta dupa prabusirea URSS, furie dupa atacurile teroriste ale separatistilor ceceni – tinerii neonazistii rusi sunt din ce in ce mai bine organizati si mai violenti. Actiunile lor sunt indreptate impotriva strainilor, in special a celor de culoare, dar si impotriva persoanelor cu trasaturi mongoloide sau provenind din zona Caucaz. Autoritatile spun ca, daca in 1990 puteau fi considerati doar huligani, ei s-au transformat acum in adevarati asasini. Intr-un singur an s-au inregistrat in Rusia 44 de crime cu motivatie rasiala, fara un tipar al alegerii victimelor: un student vietnamez, un turist de culoare, un cersetor din Tadjikistan etc.

Sociologii rusi apreciaza ca neonazismul vine pe fondul problemelor economice. Somajul, saracia si lipsa de perspective in randul tinerilor i-au impins pe acestia spre extremism, manifestat prin identificarea unui dusman pe care sa dea vina pentru problemele lor. Anume strainii. “Societatea rusa este bolnava de xenofobie”, considera Alexander Brod, directorul Biroului pentru Drepturile Omului din Moscova. “Doua treimi din populatia tarii sprijina cu tarie ideea cum ca Rusia este a rusilor si ca majoritatea problemelor – droguri, SIDA, coruptie – au fost aduse aici de straini.” 

Cum recunoastem un neonazist?

Am mentionat mai sus capul ras si imbracamintea paramilitara incarcata cu zvastici. Dar, atentie, neonazistii nu trebuie confundati cu skinheads, cel putin nu in totalitate, desi capul ras este un element comun care sare imediat in ochi. Skinheads reprezinta la origine o subcultura a tinerilor muncitori britanici care, la sfarsitul anilor '60, au aparut pe strazi cu o atitudine provocatoare si intimidanta, desi ei nu voiau decat sa se distreze si sa se bucure de meciurile de fotbal.

Initial erau destul de pasnici, dar la inceputul anilor '80 situatia s-a schimbat. Somajul si saracia i-au impins pe skinheads spre agresiuni impotriva emigrantilor, a aparut rasismul, multi dintre ei au fost racolati de grupuri teroriste. S-a format astfel o noua categorie – naziskins, adepti ai neonazismului, care au fost foarte activi in Franta in 1985-1995. Acum ei sunt intalniti in Scandinavia, Germania, S.U.A. (unde formeaza retele impreuna cu alte organizatii, gen Ku Klux Klan), dar si in Europa de Est.

Legat de Europa de Est, e bizar cum neonazismul isi gaseste adepti in tari ca Rusia, Polonia, Serbia, Cehia, care au cunoscut din plin ororile nazismului. Poate e vorba de lipsa de informare a tinerilor si de teribilism, poate e vorba de o toleranta prea mare a societatii civile, poate e vorba de sistemul capitalist in sine care permite ca, in numele libertatii, fiecare sa faca ce vrea. Cine stie?

Oricum, se pare ca a fi neonazist presupune si anumite riscuri: ziarul “Dnevnik” din Slovenia relateaza cazul unui bunic care era cat pe ce sa-si omoare in bataie nepotul care participa la un mars al neonazistilor in capitala Liubliana. A fost nevoie de interventia hotarata a Politiei ca sa-l scape pe tanar din mainile bunicului care urla furios la culme: “Nazistii mi-au ucis parintii si tu defilezi pe strazi strigand «Sieg Heil!»?”

In final, cateva cuvinte despre situatia din Romania. Vor fi intr-adevar doar cateva cuvinte, pentru ca aici neonazismul nu se manifesta decat, eventual, prin niste declaratii cu caracter antisemit, rasial sau xenofob sau prin niste mazgaleli pe ziduri. Actiunile violente sunt rare si, de obicei, ele sunt puse de presa in seama neonazistilor doar pentru a da stirii o nota de senzational.