Cine le va plati pensiile "decreteilor"?

Cine le va plati pensiile decreteilor? sistemul de pensiidecreteipensii decretei

Sunt cca 2 milioane de romani nascuti in intervalul 1966-1971, intr-o perioada de baby-boom generata de interzicerea avorturilor prin Decretul 770/1966. Este vorba de asa-numitii "decretei", oameni ajunsi acum la maturitate, activi in campul muncii si care nu constientizeaza inca prea bine faptul ca peste 15-20 de ani, cand se vor pensiona, se vor confrunta cu o situatie foarte neplacuta: pensia lor, conform estimarilor actuale, va fi de doar 15% din ultimul venit lunar.
Cele mai recente date arata ca in Romania sunt  aproximativ 5,5 milioane de pensionari si 5 milioane de salariati. Si, dat fiind ca natalitatea a scazut constant dupa 1990, e de asteptat ca decalajul acesta sa devina si mai acentuat in urmatoarele decenii. Deja deficitul fondului de pensii depaseste in momentul de fata 3 miliarde de euro, ca urmare ceea ce se va intampla peste 15 ani constituie o problema foarte serioasa. Cine le va plati atunci pensiile “decreteilor”?

Toate calculele arata ca pensia acestora - cea de stat, nu cea privata - va fi de circa 15% din ultimul venit. Va avea loc atunci o scadere drastica a veniturilor, daca nu se face nimic, dar asta nu inseamna ca peste 20 de ani lumea va muri de foame. Toti cei care vor iesi la pensie vor avea si pensia privata pe Pilonul II. (In prezent, la Pilonul II contribuie constant aproape 7 milioane de persoane, iar media conturilor la ora aceasta este in jur de 1.000 de euro pe individ.)

Un studiu lansat de Expert Forum arata ca…

…masura optima pentru reducerea deficitului fondului de pensii consta in majorarea varstei de pensionare proportional cu cresterea sperantei de viata. “Este singurul scenariu in care fondul ajunge sa nu mai aiba deficit, in timp ce pensia viitorilor pensionari nu ar fi afectata negativ”, se mentioneaza in studiu.

Celelalte scenarii care ar duce la o scadere a deficitului sunt trecerea mai rapida la indexarea valorii pensiei cu inflatia si nationalizarea sau plafonarea contributiilor la Pilonul II (pensiile private obligatorii), insa in niciunul dintre aceste scenarii fondul nu ajunge in echilibru, fiind in continuare nevoie de subventii de la bugetul de stat.

“Cresterea varstei de pensionare cu speranta de viata este singurul scenariu pozitiv”, spune Suzana Dobre, unul dintre autorii studiului. “La polul opus se situeaza indexarea pensiilor in acelasi ton cu evolutia salariului mediu si stabilirea unui raport de 45% intre pensii si salariul mediu, masura care ar urma sa genereze un deficit de 8,5% din PIB. E un nivel nesustenabil si care poate arunca in aer toata economia.”

In momentul de fata, datele Institutului National de Statistica arata ca speranta de viata se ridica la circa 69 de ani in cazul barbatilor, respectiv 77 de ani in cazul femeilor.

“Decreteii isi vor plati singuri pensiile…”

…e de parere Marian Preda, decanul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti. “Atat prin contributiile pe care le fac acum prin pilonul al II-lea si al III-lea, cat si prin faptul ca vor munci mai mult timp.”

Profesorul Preda adauga ca viitoarele pensii ale decreteilor sunt amenintate de dezechilibrul dintre cei care contribuie la sistemul de pensii de stat si cei ce consuma aceste fonduri. “Romania este intr-o situatie foarte speciala. Avem o majoritate dependenta de stat, care nu este activa. Aproximativ 5 milioane de persoane contribuie la sistemul de pensii de stat si avem restul de pana la 19 milioane de persoane care consuma. In aceste conditii, oricat am dori noi sa avem un sistem de pensii generos, nu se poate”, explica Marian Preda.

“Echilibrul financiar in sistemul asigurarilor sociale este posibil doar prin cresterea numarului de contribuabili. Si aici trebuie spus ca avem 2 milioane de oameni care lucreaza la negru, plus companii de stat care nu isi platesc taxele la buget.”

Ce va fi, deci, peste 20 de ani?

Este clar ca, pe termen lung, sistemul de pensii din Romania este sub presiune, din multe directii. In primul rand, tendintele demografice de imbatranire sunt foarte accentuate. “Romania are in momentul de fata o populatie mai tanara decat marea majoritate a statelor europene, dar in urmatorii 50 de ani ea va ajunge in grupul tarilor cu cea mai imbatranita populatie”, se mentioneaza in studiul realizat de Expert Forum, mentionat mai sus.

Conform prognozei Comisiei Europene, proportia tinerilor (0-14 ani) va scadea in perioada 2010-2060 cu circa 38%, la fel si proportia persoanelor active (15-64 ani). In schimb, populatia de peste 65 ani va avea o pondere din ce in ce mai mare, ajungand in anul 2060 sa reprezinte aproape 35% din populatie.

Cresterea cea mai spectaculoasa va fi pe segmentul de peste 80 ani de ani care va fi mai numeros (13,3% din totalul populatiei) decat segmentul copiilor intre 0 si 14 ani (11,8% din total). Vom ajunge atunci de la un nivel de 0,85 pensionari/contribuabil in 2010 la 1,5 pensionari/contribuabil in 2060.

Singura solutie fezabila este oferirea unei oportunitati pentru generatiile active de a economisi o parte din venituri, intr-un sistem bazat pe conturi individuale si pe reinvestire continua. Dupa o perioada de 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar dupa 40 de ani de contributie, acestea vor fi de 4 ori mai mari decat contributiile efective.

Cat despre sumele virate la Pilonul II, acestea nu vor acoperi nevoile financiare pentru o pensie linistita. Cine crede asta se imbata cu apa rece.