Brandurile de imbracaminte, acuzate ca profita de saracia din Europa de Est. Unde se afla Romania
zaraindustria textilaromaniaraportlegislatia munciisalariul minim pe economie
Dupa decesul a 1.100 muncitori din industria confectiilor, in urma prabusirii unei cladiri in Bangladesh (aprilie 2013), jucatorii din industria modei au inceput sa fie mai atenti la conditiile de munca ale angajatilor din Asia.
Un nou raport sugereaza insa ca brandurile vestimentare Hugo Boss, H&M si Zara profita de pe urma saraciei din Europa de Est, oferind salarii mizerabile si abuzand de legislatia muncii.
"Este important sa punem capat miturilor care spun ca daca platim mai mult pe o haina in Europa, garantam si conditii de munca mai bune pentru angajatii respectivi", explica Clean Clothes Campaign, un ONG al sindicatelor si grupurilor civice, intr-un raport intitulat Stiched Up.
Raportul este bazat pe interviurile unor angajati din industria confectiilor, proveniti din noua tari europene plus Turcia.
In multe din tarile analizate, angajatorii platesc salariul minim; potrivit autorilor raportului, Moldova si Ucraina inregistreaza salarii minime mai mici decat in Indonezia, care solicita angajatorilor sa le achite salariatilor cel putin 82 euro pe luna (111 dolari pe luna).
"Este imposibil. Lucram non-stop si la sfarsitul lunii, castigam doar cativa banuti", explica un angajat ROMAN.
Analiza scoate la iveala si problemele legate de orele suplimentare de munca, concedii, asigurarile sociale si hartuirea sexuala la locul de munca.
Unele branduri, precum Adidas, au declarat ca nu cunosc problemele semnalate de unii angajati: "Adidas Group investigheaza toate plangerile primite... cerem Clean Clothes Campaign sa ne ofere detalii despre fabricile acoperite de acest raport".
Care este principala recomandare a autorilor raportului? Majorarea salariului minim in tarile respective, sub obladuirea stricta a Uniunii Europene.
Care este situatia in ROMANIA?
In 2012, Romania avea o populatie de 21,3 milioane locuitori. In industria textila lucrau, in 2010, circa 350.000 persoane.
In 2013, salariul minim net era de 133 euro, informeaza raportul citat. Salariul mediu net in zona de productie a fost in 2013 de 231 euro - alimentatie, imbracaminte - 234 euro si incaltaminte - 252 euro.
In 2013, cheltuielile medii per gospodarie au fost de 509 euro. Ca masura imediata, brandurile globale trebuie sa se asigure ca angajatii din Romania primesc un salariu net de baza de cel putin 218 euro. Salariul ar trebui majorat peste cel minim, explica analistii.
Dupa Turcia, Romania detine cea mai importanta industrie de imbracaminte din Europa Centrala si de Est.
In 2004, in industria aceasta lucrau 450.000 angajati. La un moment dat, sectorul insuma 34% din exporturi.
Croitoria este principala activitate in sectorul textil romanesc. Angajatii produc haine pentru clienti pretentiosi, din Germania si Italia. Printre brandurile celebre care activeaza aici se numara Dolce & Gabbana, Armani, Eugen Klein, H&M, Zara, C&A si Gerry Weber.
Potrivit studiului, "industria productiei de imbracaminte si cea alimentara sunt cel mai prost platite, desi au o rata mare de recrutare". Una din fabrici a incercat sa angajeze 400 noi angajati, dar nu a reusit, deoarece oferea salarii ridicol de mici. Tocmai de aceea, industria textila s-a confruntat cu lipsa mainii de lucru in ultimii zece ani. Unii angajatori au recrutat asiatici, pentru a acoperi locurile de munca.
Cele mai frecvente incalcari ale drepturilor angajatilor romani din industria textila:
- Salarii sub limita subzistentei
- Fara ore suplimentare, unii nu ajung sa castige nici macar salariul minim pe economie. Fara aceasta truda, salariile romanilor sunt cu 25% mai mici decat cele de subzistenta.
- Practici ilegale legate de orele suplimentare: unii angajati lucreaza peste program si nu sunt platiti pentru asta. Refuzul de a lucra suplimentar cauzeaza tensiuni cu sefii si managerii, care pot duce la concediere.
- Concediile nu sunt acordate intotdeauna.
- Se constata lipsa unor sindicate puternice. Desi exista asemenea sindicate, ele sunt timide si nu reusesc sa ceara mai mult de 10 euro in plus la salarii pentru angajatii defavorizati.
- Se abuzeaza de contractele de munca pe durata determinata: 6-12 luni.
- Conditiile de munca sunt nesigure, sanatatea angajatilor este pusa in pericol.
Cu ore suplimentare, salariile nete variaza intre 560 si 975 lei (124 si 216 euro)
Multi angajati primesc salariul minim de 113 euro net. Beneficiile constau in bonuri de masa, dupa cum stim cu totii. Angajatii sunt nevoiti sa-si asigure si transportul lunar, din salariul respectiv (ramanand fara 100-130 lei) (22-29 euro) sau 16-20% din salariul net.
In fabricile analizate, orele suplimentare sunt exercitate de doua ori in saptamana lucratoare si de doua ori pe luna in zilele de sambata, spun cei de la Clean Clothes Campaign. Angajatii primesc 9,50 lei pe zi (2,10 euro). Angajatii intervievati lucreaza 54 ore pe saptamana. Chiar daca unii pot refuza sa lucreze suplimentar, nu vor mai putea castiga salariul minim. Ca urmare, orele suplimentare reprezinta o cale de asigurare a subzistentei pentru romanii din industria textila. In unele cazuri, nici orele suplimentare nu pot asigura un trai decent pentru respectivul angajat.
Care sunt indicatorii saraciei din Romania:
- dependenta masiva de prieteni si familie, precum si de produsele agricole
- incapacitatea de a plati la timp facturile la utilitati
- plata unor chirii mari, deoarece respectivii nu isi permit sa-si cumpere o casa in rate
- verificarile medicale foarte rare
- incapacitatea de a plati uniformele si rechizitele scolare ale copiilor, in fiecare an
- igiena modesta
- lipsa unor activitati de recreatie/ culturalizare
- incapacitatea de a calatori in afara orasului.
Povestea Alexandrei din Romania
"Am inceput sa lucrez la fabrica textila dupa ce firma anterioara la care eram angajata a intrat in faliment. Luna aceasta, am fost norocoasa sa obtin salariul minim, dar alte colege nu reusesc acest lucru. Lucram 9 ore de la 7,oo la 16,oo si castigam intre 700 si 800 lei (155 - 177 euro). Alexandra incerca sa supravietuiasca alaturi de familiei din acesti bani. "Am un copil si sotul este pensionat pe caz de boala, astfel incat sunt singura sustinatoare financiara a familiei. Copilul meu are 19 ani si este somer; la randul lui, are un nou-nascut si trebuie sa-l ajut. Locuieste alaturi de mine. Doar scutecele costa 200 de lei (144 euro) in fiecare luna. Este foarte greu".
De luni pana vineri, si uneori sambata, Alexandra se trezeste la 5,3o si ia un maxi taxi spre munca. Ajunge acasa seara. "Daca as lucra doar 9 ore pe zi, n-as avea ce sa dau de mancare la copii", spune romanca.
"Ce mancam? Cartofi, legume si uneori carne. Alimentele sunt tot mai scumpe. Suntem norocosi ca avem rude la tara, care ne ajuta cu mancarea si ne trimit branza si lapte din cand in cand. Nu putem iesi in oras: cine si-ar permite o cafea sau un ceai cu banii nostri?"
Alexandra nu este optimista. "Acestea sunt salariile in Romania, in industria textila. Cand afaceristii vin la fabrica sa discute cu sefii nostri, vad echipamente noi si sunt bucurosi, dar nu intreaba niciodata cat castigam noi, angajatii".
* La realizarea cercetarii despre industria textila din Romania a contribuit Corina Ajder, cercetator independent.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
