Corporatiile globale cantaresc stabilitatea bancilor partenere

Corporatiile vor sa inteleaga profilul de risc ale bancilor, insa le lipsesc informatii-cheie

Mai putin de jumatate dintre respondenti (43%) cred ca bancile lor sunt stabile si ca opereaza in siguranta, incadrandu-se in limitele parametrilor de risc ai corporatiei. In timp ce 69% dintre respondenti considera ca pozitia si transparenta bancilor in privinta riscurilor asumate, a lichiditatii, a capitalului si a concentrarii portofoliilor lor sunt importante, doar 27% sustin ca bancile sunt si dispuse sa le puna la dispozitie informatii despre acestea.

„Cea mai mare disparitate intre asteptarile corporatiilor si performanta bancilor se inregistreaza in privinta lipsei de transparenta privind riscurile asumate. Timp de multi ani, bancile au fost cele care au evaluat performantele si solvabilitatea marilor corporatii cu care colaborau, insa acum rolurile s-au inversat. In special in Europa, majoritatea marilor corporatii se asteapta sa primeasca mai multe informatii in legatura cu profilul de risc si concentrarea din portofoliile bancilor cu care lucreaza”, explica Niamh Prendergast, Partener Banking and Capital Markets, Ernst & Young EMEIA.

Orientare catre pietele de capital

Desi 63% dintre executivi au declarat ca inasprirea reglementarilor in domeniul serviciilor financiare nu le-a afectat, deocamdata, in mod semnificativ relatia cu bancile, si-au manifestat ingrijorarea ca aceste schimbari au implicatii care vor fi transferate catre clienti in contextul in care bancile reconsidera profitabilitatea anumitor linii de business.

Ca reactie, clientii corporativi iau in considerare in mai mare masura ca sursa de finantare pietele de capital si isi distribuie mai atent activitatile intre o serie de institutii inclusiv banci de importanta sistemica, banci mari care nu sunt de importanta sistemica si jucatori regionali puternici. Ca dovada, 70% dintre clientii corporativi intervievati lucreaza cu mai mult de cinci banci.

Arta administrarii relatiilor cu clientela

Desi poate parea surprinzator, in actualul context de reducere a costurilor, executivii din corporatii asteapta de la bancile cu care lucreaza ca acestea sa se concentreze mai degraba pe aspecte intangibile ale administrarii relatiei, decat factori tangibili, cum ar fi pretul sau tehnologiile. De fapt, marea majoritate a respondentilor (89%) au votat calitatea serviciului ca fiind cel mai important criteriu in selectarea si continuarea relatiilor cu principalele banci cu care colaboreaza.

„Faptul ca 89% din executivi au indicat calitatea serviciilor drept un criteriu important in alegerea si mentinerea bancilor partenere si doar 69% din acestia au indicat ca pretul ar trebui sa fie un semn bun pentru banci, deoarece costul calitatii serviciilor are in general un impact mai redus in profitabilitate decat competitia pe pret. Serviciile bancare pentru corporatii sunt prin definitie o chestiune de dezvoltare a relatiei cu clientela si de construire a increderii. Calitatea acestor servicii se masoara in disponibilitate si angajament fata de client, profesionalism, nivel de intelegere a afacerii clientului, disponibilitate si abilitate de a adapta serviciile la nevoile corporatiei etc”, spune Gelu Gherghescu (foto), Partener Assurance & Advisory la Ernst & Young Romania.

Provocari

O buna parte dintre respondenti (56%) afirma ca cea mai mare provocare in colaborarea lor cu bancile este lipsa consecventei si a calitatii serviciilor in diferitele regiuni geografice. Pe locurile doi si trei in topul provocarilor mentionate de respondenti se claseaza procesele si sistemele invechite (35%), respectiv birocratia si lipsa de flexibilitate (30%).

„Totusi, nu doar corporatiile isi reconsidera relatia cu bancile. Reforma reglementarilor, mai ales in privinta capitalului si a lichiditatii, face ca bancile sa-si reevalueze strategia de afaceri pentru a se adapta mai bine noului context. Astfel, exista si studii care confirma ca majoritatea grupurilor bancare importante isi reconsidera portofoliile de clienti, nu numai pentru a decide cum si cu cine vor continua sa faca afaceri de acum incolo, ci mai ales pentru a evalua riscurile si profitabilitatea pe linii de afaceri si regiuni, inclusiv analizand relatiile cu clientela corporate, a mai spus Gelu Gherghescu.