Paradoxal, primul care recunoaste acest lucru, indirect desigur, este chiar presedintele rus Vladimir Putin. Acesta le-a reamintit recent, printr-o scrisoare, liderilor europeni ca "Rusia (si nu UE - n.r.) a sustinut Kiev-ul prin furnizarea de gaz la preturi preferentiale inca din prima zi a existentei a Ucrainei ca stat independent".
Potrivit calculelor lui Putin, "Rusia" a subventionat economia ucraineana in ultimele doua decenii cu aproximativ 35 miliarde de dolari, reprezentand facturi neachitate, reduceri de preturi si penalitati neaplicate la intarzierea sau neplata facturilor.
In prezent, potrivit Energy Report, Ucraina nu mai efectueaza plati catre Gazprom, pentru gazul furnizat incepand cu luna august a anului trecut, arieratele Kievului ajungand la 3,51 miliarde de dolari.
"Rusia nu poate sa suporte unilateral povara sustinerii economiei ucrainene prin oferirea de discount-uri si stergeri de datorii si, prin acest, lucru, sa subventioneze deficitul comercial al Ucrainei cu statele membre UE”, a concluzionat liderul rus.
Situatia prezentata de Putin este destul de corecta, cu o singura precizare: Gazprom, si nu Rusia, a subventionat economia ucraineana, Gazprom, si nu Rusia, a pierdut 35 de miliarde de dolari, Gazprom, si nu Rusia, finanteaza deficitul comercial al Ucrainei. In plus, Gazprom a subventionat nu numai economia ucraineana, ci si pe cea rusa!
Pentru a intelege actualele miscari ale Gazprom, majorarea pretului gazului furnizat Ucrainei, solicitarea unei plati in avans pentru acesta, dar si iminenta semnare a acordului prin care Gazprom spera sa inlocuiasca Europa cu China drept principala piata de desfacere, este utila aruncarea unei priviri, chiar si sumare, pe istoria acestei companii, de la infiintarea sa pana astazi.
In anii '90, chiar si asa ineficient cum era, Gazprom furniza cel putin 25% din veniturile statului rus si reprezenta aproximativ 10% din PIB-ul Rusiei.
Interesant este ca in timp ce Putin sustine ca Gazprom a subventionat economia ucraineana cu 35 de miliarde de dolari, numai pana 1998 (an in care Cernomardin - un adevarat protector al Gazprom, companie al carui creator a fost - a fost demis de Eltin din pozitia de prim ministru), Gazprom avea de incasat de la autoritatile locale si de la principalele companii de stat ruse arierate in valoare de 50 de miliarde de dolari, in pofida preturilor mai mici practicate pe plan intern.
Arieratele statului si companiilor de stat catre Gazprom nu au oprit guvernele post-Cernomardin sa solicite companiei, la randul lor, plata a peste 15 miliarde de dolari reprezentand datorii ale companiei catre Fiscul rus. Iar Gazprom a pierdut razboiul cu Fiscul si a fost nevoita sa le achite, desi n-a incasat nicio rubla din cele datorate de statul rus, prin autoritati locale si companii de stat.
Intre Ucraina si Gazprom pare ca nu mai exista nicio o cale de negociere. Ucraina pare decisa sa apeleze la o curte de arbitraj internationala, in urma majorarii pretului gazelor la 484 dolari mia de metri cubi, in timp ce Gazprom solicita plata arieratelor in valoare de 3,51 miliarde de dolari si achitarea a alte 1,7 miliarde de dolari in avans pentru furnizarea gazelor aferente lunii iunie.
Chiar daca pentru un privitor neutru situatia pare una imposibila, pentru cele doua parti implicate, ea este una comuna. Ucraina n-a platit niciodata pretul pietei pentru gazul importat din Rusia, iar Gazprom a amenintat mereu cu majorarea acestuia si cu stoparea furnizarii de gaze catre Ucraina. Solutie paradoxala a conducerii companiei: daca Kiev-ul nu-si permitea pretul vechi, cum sa si-l permita pe cel nou? intotdeauna s-a ajuns la negocieri, in care Moscova a jucat rolul de mediator, uneori suportand si unele costuri financiare, numai pentru a castiga influenta politica la Kiev.
In prezent, opinia publica considera ca Rusia, prin Gazprom, este cea care santajeaza Kiev-ul, amenintand cu stoparea furnizarii de gaze. Relatia dintre Ucraina si Gazprom insa este una mai complexa, santajul fiind exercitat de ambele parti. Daca acum este de actualitate tema diversificarii surselor de aprovizionare cu gaz a Europei, si implicit Ucrainei, Gazprom a suferit (si inca sufera) de o problema similara: cea a diversificarii cailor de distributie a gazelor. Gazprom a fost ani la rand subiectul santajului Ucrainei (si intr-o masura similara si al Bielorusiei), exportul sau de gaze in Europa fiind dependent de gazoductele din cele doua state si de facilitatile lor de stocare.
Pretul obtinut de Kiev, de 95 de dolari pe mia de metri cubi, in 2009, in urma ultimei crize in care a fost stopata furnizarea de gaz de catre Gazprom catre Ucraina, este cel mai bun exemplu al fortei de negociere a Kievului. De altfel, la inceputul anilor '90 Kiev-ul nu platea nimic pentru gazul Gazprom, de la mijlocul anilor '90 CEO-ul Gazprom de la acea vreme, Rem Viakhirev identificand o solutie prin care Kievul platea in produse, dupa principiul mai bine ceva decat nimic.
Ultimele NOUTATI
Credite online, garantate de stat, pentru plata chiriei, nunta si chiar masina second hand: vezi aici conditiile ca sa iei banii cu dobanda mica
Cum sa-ti rotunjesti salariul, stand pe telefon sau laptop: idei de facut bani online
Investitorii PEPE isi redirectioneaza fondurile catre aceasta prevanzare noua (P)
Avem peste 1,2 milioane de bugetari in toata Romania: unde lucreaza cei mai multi angajati la stat
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Partenerii nostri
OFICIAL! Ce noutati au aparut in legislatia muncii si cum trebuie gestionate de managerii HR
VENITURI incluse in adeverinta pentru pensie, conform Legii nr. 360/2023
Mijloacele fixe de la A la Z: legislatie explicata si studii de caz
Ordinea stingerii obligatiilor fiscale in fisa sintetica pe platitor
Dividende interimare distribuite in cursul anului: monografia contabila si opinia specialistului