Zelul legislativ isi pune amprenta pe noul Cod al Insolventei

Zelul legislativ isi pune amprenta pe noul Cod al Insolventei codinsolventaguvernzel legislativ

Scopul ordonantei de urgenta privind noul Cod al Insolventei era unificarea prevederilor legislatiei insolventei si inlesnirea executarii silite de catre creditori a creantelor societatilor romanesti aflate in insolventa, spune Radu Diaconu, manager si avocat EY Romania.
„Aceasta ordonanta de urgenta a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei la data de 4 octombrie 2013 si a intrat in vigoare la data de 25 octombrie 2013. Cu toate acestea, a fost atacata la Curtea Constitutionala a Romaniei, care a concluzionat ca modul in care a fost adoptata – respectiv prin ordonanta de urgenta – a fost neconstitutional, intrucat nu exista nicio urgenta reala care sa justifice “zelul legislativ” al Guvernului”, este de parere oficialul EY.
 
Aplicarea noului Cod al Insolventei a fost suspendata imediat dupa publicarea hotararii Curtii Constitutionale, la data de 1 noiembrie 2013. Prin urmare, noul Cod al Insolventei a fost in vigoare numai 7 zile.
 
„Este totusi de asteptat ca actuala coalitie de guvernare sa treaca prin Parlament o lege care sa reia in mare masura prevederile Codului Insolventei. Astfel, modificarile aduse de noua legislatie raman relevante”, mai spune Radu Diaconu.
 
Prevederile defunctului Cod al Insolventei permiteau autoritatilor fiscale sa execute silit creantele nascute dupa deschiderea procedurii insolventei, afectand astfel considerabil protectia oferita societatilor aflate in insolventa. Durata planului de reorganizare se reducea la un an (de la 3-4 ani), facand reorganizarile judiciare practic imposibile. In plus, planul de reorganizare trebuia aprobat de creditorii care detineau minim 50% din valoarea creantelor impotriva unei societati aflate in insolventa (aceasta conditie reprezinta o noutate pentru sistemul romanesc al insolventei).
 
De asemenea, judecatorul-sindic putea desemna un administrator judiciar provizoriu pe baza ofertelor depuse la dosarul instantei de catre diversi administratori judiciari. Se dorea astfel eliminarea situatiei des intalnite in practica in care o societate care solicita deschiderea procedurii insolventei avea dreptul de a desemna un administrator judiciar provizoriu (care nu atragea raspunderea administratorilor societatii aflate in insolventa).
 
Institutiile financiare internationale solicita de mai mult timp o reforma a sistemului romanesc al insolventei. In consecinta, este doar o chestiune de timp pana cand eroarea procedurala a utilizarii unei ordonante de urgenta va fi rectificata si o lege cu prevederi similare va fi adoptata. Ramane de vazut daca noua legislatie va aduce intr-adevar mult dorita reforma a sistemului romanesc al insolventei.