4 consecinte sociale ale tendintelor demografice actuale
demografietendinte demograficeimbatranireinegalitate
"Acest proces a inceput in Anglia, in urma cu circa 250 de ani. Il numim tranzitie demografica si corespunde trecerii de la societati majoritar tinere la societati majoritar batrane. I-au trebuit 150 de ani Europei pentru a efectua aceasta tranzitie, dar acum, in Sud, tarile vor cunoaste aceeasi tranzitie in circa 25 ani", a explicat Dr. Sarah Harper, gerontolog britanic, fondatoare a Institutului Imbatranirii Populatiei, din Oxford, cu ocazia unei recente dezbateri organizate de New York Times.
Dupa Sarah Harper, demografii nu au sesizat doua fenomene care au schimbat datele in materie de previziuni demografice:
- Nimeni nu a anticipat o scadere atat de rapida si de brutala a ratei natalitatii in Europa, dar si in Asia. Coreea de Sud, Singapore, India urbana si Malaysia au acum rate de fecunditate inferioare pragului de reinnoire a generatiilor, de doi copii per femeie. Pe de o parte acesta este un lucru bun, pentru ca arata ca predictiile apocaliptice - precum o populatie mondiala de 24 de miliarde de oameni pe planeta - nu se vor implini si ca populatia mondiala se va stabiliza la 10 sau 11 miliarde de persoane. Pe de alta parte, aceasta semnifica de asemenea ca scaderea fecunditatii este atat de rapida, incat ea poate avea un efect de domino asupra economiei noastre.
- Nimeni nu a vazut nici cresterea spectaculoasa a sperantei noastre de viata. In 1850, jumatate din populatia engleza murea la varsta de 45 de ani. Acum, jumatate din populatie traieste inca la 85 de ani si putem extrapola ca, in curand, jumatate din populatie va trai inca la 100 de ani. "Fiica mea s-a nascut in 1996: exista mari sanse ca ea sa cunoasca secolul al 22-lea", a spus Harper.
Cele doua tendinte vor avea 4 consecinte principale pentru societatile noastre:
-
Conceptul de mostenire este repus in discutie. Ce se intampla, intr-adevar, daca nu-ti mai mostenesti parintii inaintea varstei de 80 de ani ?
-
Viata noastra profesionala este fortata sa se schimbe. Va mai fi posibil in viitor sa nu mai petrecem decat cativa ani pentru formare, o scurta perioada de munca si mai multe decenii la pensie? Trebuie sa ne schimbam modul in care ne ducem existenta. "Tatal meu s-a pensionat la varsta de 54 de ani, iar in prezent are 84 de ani. Pana acum, el a beneficiat de pensie mai mult timp decat a avut salariu, iar pentru asta este tare mandru. Dar nu se pune problema ca eu, sau surorile mele, sau oricine altcineva din familia mea, sau cei mai multi dintre dumneavoastra, sa putem cunoaste acest tip de pensie ori sa fim capabili sa ne pensionam la 54 de ani", comenteaza Sarah Harper.
-
Contractul dintre generatii este pus sub presiune. In cele mai multe societati, norma impune sa ne ocupam de copiii nostri, iar atunci cand devenim batrani, ei sa se ocupe de noi. Dar ne indreptam catre o lume in care persoanele varstnice care au avut mai putini copii si traiesc mai mult sunt nevoite in tot mai mare masura sa se descurce singure.
-
Cea de-a patra provocare este cea a sanatatii publice. Impingem inapoi limitele mortalitatii, dar ramanem muritori si vom cunoaste cu totii sfarsitul vietii. Initiativele in materie de sanatate publica pentru a ne permite sa ramanem sanatosi de-a lungul vietii vor fi din ce in ce mai necesare.
"Desigur, societatile noastre vor reusi sa se adapteze. Nu cred ca economiile se vor prabusi, dar s-ar putea ca toate aceste procese sa aduca inegalitati sociale mai mari", concluzioneaza Harper.