ANALIZA: Dam de 7 ori mai multi bani pe lucruri nocive decat pe cultura si educatie

ANALIZA: Dam de 7 ori mai multi bani pe lucruri nocive decat pe cultura si educatie analizainscheltuire baniobiceiuri de consumtutunmedicamente

Cand vine vorba de prioritatile financiare in consum, romanii mai au multe de invatat, mai ales ca au tendinta sa cheltuiasca banii exact pe lucrurile care sunt mai putin importante. Acest lucru este relevat si de datele pe care Institutul National de Statistica le-a publicat in cursul acestei saptamani. Romanii cheltuie, in general, in fiecare luna, de peste doua ori mai multi bani pe tigari, tutun si alte accesorii pentru fumat decat pe imbracaminte. Daca facem aceeasi comparatie fata de medicamente, conationalii cheltuie cu 50% mai mult pe tutun. In schimb, fata de banii consumati pe benzina suma este cu 80% mai mare.
Cheltuielile, pe familie, s-au ridicat, in primul trimestru al acestui an, pentru tigari, tutun si alte accesorii de fumat, la o medie de 86 de lei pe luna, se arata in informatiile publicate de Institutul National de Statistica (INS). In mediul urban aceste sume sunt si mai mari, avand in vedere ca puterea de cumparare este si ea ceva mai ridicata fata de cea din mediul rural.
 
Astfel, la oras, o familie a cheltuit lunar, in primul trimestru circa 100 de lei pe tigari, in timp ce, in mediul rural aceasta suma se ridica la aproximativ 68 de lei. In Bucuresti, suma este si mai mare, aici media fiind de 123 de lei pe luna.
 
 Daca ne uitam la comportamentul legat de cheltuielile pe vestimentatie, o familie locala a cheltuit 38,5 lei pe imbracaminte fin fiecare luna in primul trimestru al acestui an. Mediul urban a fost ceva mai darnic la capitolul cheltuieli pe imbracaminte, astfel ca aici s-au dat aproape 46 de lei pe haine, in timp ce in mediul rural suma de abia daca a depasit 29 de lei.
 
In ceea ce priveste incaltamintea, o gospodarie a cheltuit lunar, in medie, 30 de lei. In mediul urban, cheltuielile cu incaltamintea s-au ridicat, in primele trei luni ale acestui an, la circa 33 de lei lunar pe gospodarie, iar in cel rural, la 27 de lei.  
 
Sanatatea noastra nu reprezinta o prioritate
 
Medicamentele nu sunt o asa mare prioritate pentru romani. Ori asta, ori suntem destul de sanatosi incat sa cheltuim mai multi bani pe tutun decat pe sanatate. Astfel ca, cei 58 de lei pe care i-am dat lunar in primul trimestru al acestui an, pe medicamente reprezinta o suma cu aproximativ 50% mai mica decat  cea data pe tigari.


 
In mediul urban, o familie a cheltuit aproape 70 de lei lunar, in medie, pe medicamente de uz uman, in timp ce, in mediul rural cheltuielile cu aceste produse au fost de aproape 44 de lei.  

Cu privire la combustibili, o gospodarie a cheltuit lunar, in medie, 50 de lei pe benzina, in primul trimestru din acest an. In mediul urban, s-au cheltuit, in medie, 65 de lei, iar in cel rural 30 de lei. 
 
La capitolul cheltuieli pe cultura si informare, cifrele sunt atat de mici ca nici nu ar mai trebui mentionate. Cartile, ziarele si papetaria chiar nu reprezinta un lucru indispensabil romanului. O gospodarie a cheltuit, in medie aproximativ 12 lei, lunar. In mediul urban, cheltuielile in acest sens s-au cifrat la 15 lei lunar, iar in cel rural la 7 lei. 


Cifrele balantei comerciale
 
Romania a inregistrat, in primele patru luni din acest an, un excedent al balantei comerciale de 44,3 milioane euro, in comertul cu bauturi si tutun, se arata in datele INS. 

Exporturile FOB de bauturi si tutun au totalizat, in primele patru luni, 183,7 milioane euro. Suma este in crestere cu peste 8 procente, fata de aceeasi perioada a anului precedent, potrivit datelor provizorii, conform clasificarii standard de comert international. In ceea ce priveste importurile CIF de bauturi si tutun, valoarea acestora a fost de 139,4 milioane euro, in crestere cu 3,3%. 

La finalul lunii mai, in industria tutunului lucrau 1.600 persoane, la fel ca si la finalul lunii precedent, in timp ce in industria bauturilor erau 19.200 de angajati, numarul crescand cu 100 fata de aprilie, potrivit Agerpres. 


 
Cum vede INS gospodaria
 
Institutul National de Statistica (INS) defineste gospodaria ca pe un grup de doua sau mai multe persoane, cu sau fara copii, care, in mod obisnuit, locuiesc impreuna, au in general legaturi de rudenie si se gospodaresc (fac menajul) in comun, participand integral sau partial la bugetul de venituri si cheltuieli al gospodariei.
 
Dupa caz, membrii gospodariei lucreaza impreuna terenul sau cresc animale, consuma si valorifica in comun produsele obtinute. Gospodaria poate fi compusa si dintr-un grup de doua sau mai multe persoane, cu sau fara copii, intre care nu exista legaturi de rudenie, dar care declara ca, prin intelegere, locuiesc impreuna si au buget comun.
 
Persoanele care nu apartin de alta gospodarie si care locuiesc si se gospodaresc singure se considera gospodarii formate dintr-o singura persoana.