Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

ANALIZA De ce intra tarile in insolventa?

ANALIZA De ce intra tarile in insolventa?
de la 29 Oct. 2013
ANALIZA De ce intra tarile in insolventa? Tags: cdsinsolventainsolventa tari

In comparatie cu actiunile de pe bursa sau obligatiunile emise de companii, investitorii percep obligatiunile guvernamentale ca fiind mult mai sigure. In timp ce o companie poate intra in faliment si aduce pierderi uriase creditorilor, liderii politici par ca nu ar lasa sa se intample asta cu creditorii unei tari. De fapt, tarile chiar pot sa intre in insolventa si pot evita plata datoriilor. Si chiar se intampla asta cand un guvern nu poate sau nu vrea sa-si plateasca obligatiile.


Tarile care au intrat in insolventa din 1999 pana acum sunt Ecuador, Grenada, Paraguay, Argentina, Indonezia, Pakistan si Rusia. Evident, nu toate procedurile de insolventa sunt la fel. In unele cazuri, guvernul nu poate plati dobanda la un imprumut, alteori amana unele plati pentru autoritatile locale. In unele cazuri, guvernul poate schimba obligatiunile emise deja cu unele noi care au termeni mai putini favorabili. In acest caz, detinatorul accepta venituri mai mici din dobanzi, potrivit unei analize Investopedia.com.

Ce factori pot favoriza intrarea in insolventa

Istoric vorbind, tarile care se imprumuta intr-o moneda straina au probleme mai mari in a returna banii decat restul. In cazul in care apar probleme financiare, aceste tari nu pot sa printeze bani. Faptul ca multe tari aflate in curs de dezvoltare aleg sa-si vanda obligatiunile intr-o moneda straina - de cele mai multe ori este ales dolarul american - explica macar partial de ce bogatia si puterea unei tari joaca un rol important.

Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, tarile cu un PIB per capita mai mare au o probabilitate medie de a intra in insolventa de circa 7%. In cazul statelor cu un PIB per capita mai mic, procentul creste la 17%. Exista insa si exceptii. De exemplu, tarile din zona euro, cu un PIB per capita ridicat, pot avea probleme mari in a returna datoriile. In ciuda ajutorului international, Grecia si-a obligat detinatorii de obligatiuni sa accepte reduceri si de 74% ale veniturilor obtinute din dobanzi.

Conteaza si modul in care guvernul respectiv administreaza tara. Un regim politic echilibrat, care urmareste bunastarea sociala si stimuleaza investitiile, va stii sa evite intrarea in insolventa. La cealalta extrema avem un guvern controlat autoritar de un anumit grup, care nu va avea o strategie echilibrata si care va cheltui fara a se gandi prea bine cum inapoiaza banii in viitor. Tarile cu capacitatea de a-si printa banii, cum sunt SUA, Marea Britanie sau Japonia, par imune la insolventa.

Totusi, "imposibilul" se poate produce. SUA a intrat in insolventa de cateva ori de-a lungul istoriei. De exemplu, in 1979, cand Trezoreria nu a reusit sa plateasca datorii de 122 milioane dolari din cauza unei erori tehnice. Mai mult de atat, chiar daca guvernul are suma de bani necesara achitarii datoriei respective, unii senatori sau congressmeni se pot opune si pot bloca acest proces. Totodata, investitorii pot inregistra pierderi chiar daca guvernul nu a declansat in mod oficial procedura de insolventa. Chiar daca tara respectiva printeaza mai multi bani si achita datoria, valoarea reala a monezii respective scade din cauza inflatiei.

Ce efecte are insolventa unei tari

Cand o tara declanseaza aceasta procedura, impactul asupra detinatorilor de obligatiuni poate fi unul sever. Pe langa investitorii individuali, pot avea de suferit si fonduri de pensii sau alte institutii financiare care detin active substantiale. Una dintre metodele prin care investitorii institutionali se pot proteja de pierderi majore este printr-un contract numit "credit default swap" (CDS). In cadrul acestei intelegeri, vanzatorul este de acord sa achite nota de plata in cazul in care o tara intra in insolventa si blocheaza platile.

In schimb, cumparatorul achita vanzatorului un fel de "taxa de protectie", o suma suplimentara care rasplateste riscul asumat. In cazul in care apar problemele, cumparatorul preia obligatiunea care ar putea avea o valoare reziduala. CDS-urile au fost gandite initial ca un mod de protectie, dar au devenit ulterior si un instrument folosit de speculatori. Astfel, multe astfel de contracte nu au legatura cu obligatiunile la care fac referire. De exemplu, un investitor poate crede ca piata a supraestimat problemele Greciei si poate vinde un astfel de contract si colecta sumele de bani, increzator ca nu va trebui sa plateasca pentru ca Atena nu va intra in insolventa.

Pentru ca CDS-urile sunt instrumente relativ sofisticate si sunt tranzactionate in afara pietelor reglementate, investitorul obsnuit ar putea avea mari probleme in a plati pretul corect. De aceea, sunt folosite de catre investitori institutionalizati, care au o mare putere de tranzactionare si care au acces la programe speciale de computer care permit accesarea in timp real a informatiilor vitale pentru astfel de tranzactii.

Scaderea credibilitatii = cresterea costului de finantare

La fel ca o persoana ca nu-si poate plati ratele la banca, si tarile care nu-si achita datoriile vor gasi tot mai greu surse de finantare la preturi mici. Agentiile de evaluare (in principal Moody’s, Standard & Poor’s si Fitch) sunt responsabile pentru acordarea unui rating care informeaza creditorii despre capacitatea tarii respective de a-si rambursa imprumuturile. Statele cu un rating mare se bucura de costuri reduse de finantare. Cand o tara intra in insolventa, are nevoie si de ani de zile pentru a redobandi un rating mai mare.

Argentina, care a ratat platile in 2001, se imprumuta si astazi la o dobanda cu 12 puncte procentuale mai mare decat SUA. Probabil insa cea mai mare problema apare la nivelul intregii economii. In SUA, de exemplu, multe ipoteci si credite pentru studenti sunt legate de dobanzile la care se imprumuta Trezoreria. Daca tara intra in insolventa, cresc costurile de finantare si, automat, vor creste dobanzile si pentru americani. Acestia vor fi obligati sa plateasca rate mai mari si vor avea bani mai putini pentru consum.

Consumul scade, iar companiile se vor lupta atat cu vanzari mai mici cat si cu o finantare mai greoaie. Pentru ca efectul de contagiune este periculos, unele state vor sari sa ajute o tara aflata in dificultate pentru a evita ele insele probleme financiare. La mijlocul anilor '90, SUA a ajutat Mexicul sa-si plateasca obligatiunile scadente pentru ca multe institutii financiare americane aveau expunere pe datoriile respective. Intrarea in insolventa a Mexicului ar fi afectat serios bancile nord-americane.

Dupa 2008, FMI, UE si Banca Centrala Europeana au ajutat Grecia pentru a evita fenomenul de contagiune. Multe banci mari din zona euro, din tari precum Germania, Franta, Italia si Spania, aveau expunere pe datorii grecesti, iar intrarea in insolventa a elenilor ar fi afectat grav intreaga regiune.

Ar fi timpul sa cumperi?

In vreme de criza, cand preturile sunt jos, unii investitori considera ca este perioada perfecta pentru a investi. Acestia cred ca insolventa reprezinta punctul cel mai de jos, astfel ca incep sa cumpere masiv obligatiuni guvernamentale in speranta ca acestea nu pot decat sa creasca. Astfel, exista fonduri speculative care s-au specializat tocmai pe acest gen de operatiuni. Asa cum unele agentie de colectare a creantelor cumpara datorii ieftine, aceste fonduri cumpara datorii guvernamentale la un pret foarte mic.

In plus, investitorii incep sa cumpere si pe piata de actiuni, pretul acestora scazand considerabil pe masura ce majoritatea incepe sa se retraga, speciata de blocajul financiar al tarii respective. Evident, riscul unor astfel de operatiuni este unul mare, dar si castigurile potentiale pot fi fabuloase. Astfel, in ultimele decenii, pietele din Rusia, Brazilia si Mexic au crescut semnificativ dupa ce au trecut prin perioade de blocaj financiar.

Foto: Fed.


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.

Alte articole similare pentru fiecare cuvant
click pe cuvantul dorit


Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Manager de succes - 6 strategii imbatabile".

Consilier Managementul Deseurilor

Descarca Alerter Manager.ro



Cele mai citite stiri




Ultimele comentarii



Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Din fericire, NU scriem despre
cancan, showbiz, lifestyle sau scandal.

Adauga e-mailul tau pentru Stiri din Romania reala, cu informatii zilnice, articole din economie, politic si administrativ.

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic.
Advertisement