ANALIZA: Isi permite America un razboi de trei trilioane de dolari?
americasuacosturibarack obamasoldatiirak
Dupa ce a acumulat datorii de trilioane de dolari dupa implicarea in razboaiele ultimilor zece ani, America a ajuns la sapa de lemn si a fost gata sa isi retraga masinaria militara din Irak si Afghanistan si sa isi aduca soldatii acasa, scrie Linda J. Bilmes de la CNN.
Alaturi de reputatul economist Joseph Stiglitz, Linda J. Bilmes a scris cartea "The Three Trillion Dollar War: The True Cost of the Iraq Conflict".
Incepand cu 2001, bugetul Pentagonului a crescut cu 1,3 trilioane de dolari, informeaza CNN.
In ciuda retragerii aparente a SUA din aceste conflicte, noile amenintari la adresa securitatii mondiale vor duce la noi mobilizari militare. Nu discutam neaparat despre trupe detasate pe front, ci ne referim la dronele, armele si cursurile oferite grupurilor de opozitie.
In situatia in care situatia din Irak este tot mai haotica si Statul Islamic (ISIS) executa cetateni americani, publicul este ingrijorat cu privire la o noua implicare a SUA in acest razboi si impactul asupra economiei.
America isi plateste insa aventurile militare. In anii '90, supravegherea aeriana a Irakului, dupa primul razboi din Golf, a costat 12 miliarde de dolari pe an.
Antrenarea luptatorilor din opozitie si protejarea civililor din Siria, combinate cu o campanie aeriana de proportii, impotriva ISIS si a regimului Assad, l-ar costa pe Barack Obama circa 20-22 miliarde de dolari pe an, potrivit unei estimari realizate de Ken Pollack, din cadrul Brookings Institution (Washington).
In comparatie, SUA au cheltuit 200 miliarde de dolari pe an in razboaiele din Irak si Afghanistan. America este inca o tara extrem de bogata; dobanzile sunt mici si creditarea, ieftina, scrie Linda Bilmes.
Mostenirea irakiana si afgana
In ciuda banilor din seifurile Americii, o noua implicare in conflictele din Orientul Mijlociu ar determina costuri uriase. Retragerile din Irak si Afghanistan ar urma sa reprezinte un preludiu la politica de austeritate aplicata in cazul Pentagonului. Congresul doreste sa reduca cheltuielile militare cu 540 miliarde dolari in urmatorii zece ani.
Armata a fost redusa de la 520.000 soldati la 440.000 soldati. Militarii de cariera se tem insa ca reducerile bugetului armatei ar putea determina o slabire a acesteia.
Unii se tem ca America nu va mai putea sa intreprinda misiunile militare in zonele de conflict ale lumii.
Cheltuielile cu armata au generat insa amanarea unor lucrari de infrastructura, de reconstructie si chiar de repararea a scolilor in SUA. Reformele disperate de care are nevoie Pentagonul vor fi puse in stand-by, deoarece oficialii Congresului se concentreaza asupra angajamentelor militare internationale.
Zecile de ani de razboaie au lasat finantele Americii intr-o agonie. America a imprumutat deja circa doua trilioane de dolari pentru a finanta operatiunile din Irak si Afghanistan; segmentul militar a contribuit la cresterea vertiginoasa a datoriei nationale de la 6,4 trilioane dolari in 2003 la 17,7 trilioane dolari in 2014.
Razboiul a contribuit si la cresterea semnificativa a pretului la petrol, care a urcat de la 25 dolari/ barilul in 2003 la 140 dolari/ barilul in 2008.
Si SUA nu au platit deocamdata unul din cele mai mari costuri ale conflictelor din Irak si Afghanistan: ingrijirea medicala si compensatiile de handicap pentru 2,5 milioane veterani care au activat in teatrele de operatiuni.
Peste 900.000 de soldati invalizi au primit deja dreptul la ajutoare pentru tot restul vietii si costul va fi de cateva trilioane dolari in urmatoarele decenii, precizeaza Veterans Benefit Administration.
In ciuda celor doua implicari militare esuate, America nu si-a invatat lectia despre costurile uriase ale aventurilor sale militare si limitele pana la care trebuie sa se intinda o sustinere militara.
In 2003, America a ignorat modul in care va achita "factura" razboiului din Irak. Administratia Bush a fost atat de increzatoare intr-o campanie de scurta durata, incat l-a concediat pe economistul sau sef, Lawrence Lindsey, care a avut curaj sa sugereze ca razboiul va fi deosebit de scump.
De data aceasta, America se afla intr-o pozitie financiara mult mai precara, neavand o strategie pentru achitarea datoriilor existente de razboi.
Daca se va implica intr-o noua confruntare militara, SUA si presedintele Barack Obama trebuie sa le spuna clar americanilor care vor fi costurile - si cum vor fi achitate aceste costuri, conchide Linda J. Bilmes.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
