Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

ANALIZA: Razboi vs. saracie. Cand glontul tine mai mult de foame decat painea

ANALIZA: Razboi vs. saracie. Cand glontul tine mai mult de foame decat painea
de la 14 Ian. 2014 Exclusiv
ANALIZA: Razboi vs. saracie. Cand glontul tine mai mult de foame decat painea Tags: razboicheltuieli armatemilitarecriza economicafoamete

Cand a fost intrebat cu ce fel de arme se va duce cel de-al Treilea Razboi Mondial, Albert Einstein a spus ca nu poate spune, dar stie sigur ca cel de-al Patrulea Razboi Mondial va fi dus cu bate si pietre. Scuzele pentru razboi se gasesc la coltul fiecarei guri care are nevoie de justificarea unui act de violenta, numai ca gurile care vorbesc de violenta nu prea se pupa cu cele care mor de foame. In ultimii 25 de ani, cheltuielile militare ale lumii au depasit, in cel mai prost an, peste un trilion de dolari, in conditiile in care in 1988, acestea ajungeau la aproape 1,6 trilioane de dolari. Aproape 10 ani mai tarziu cheltuielile ajunsesera la cel mai slab an pentru armatele din intreaga lume, cand se apropiasera de 1 - 1,1 trilioane de dolari. Din anii 2000 cheltuielile militare au inceput sa creasca pana undeva la 1,8 trilioane de dolari.


Inclinatia spre violenta sau mai bine spus paranoia invadarii de catre alte state face ca fiecare stat sa isi neglijeze propriul popor doar pentru a avea o armata cat mai bine hranita si pregatita. Desi ne numim “lumea civilizata”, acest obicei este transmis neschimbat inca din Evul Mediu, cand regii puneau pe primul loc armatele, scufundandu-si popoarele in mizerie si foamete. Absolut nimic nu s-a schimbat. Ba chiar acest model pare sa se fi transmis foarte bine la SUA, care desi prin Evul Mediu era doar un vis al unor europeni in cautare de mai bine, acum “regele” este chiar Comandantul Suprem.
 
Ca un exemplu, razboaiele pe care SUA le-a dus in Irak si Afganistan i-au costat pe contribuabilii americani, intre 4 si 6 trilioane de dolari, in aceste cheltuieli fiind inclusi si banii de tratament medical pentru veteranii dar si reparatii pentru masinariile care au fost folosite in mai bine de un deceniu de razboiaie, potrivit unui studiu efectuat de catre cei de la Harvard.   
 

 
In anul 2012, cheltuielile militare mondiale s-au ridicat la 1,756 trilioane  de dolari, se arata in studiul Institutului de Cercetare pentru Pace Internationala de la Stockholm (ICPIS).
 
Fata de 2011, aceasta suma este cu 0,4 procente mai mare si este, de fapt, prima data cand suma este mai mica decat anul precedent, in cei 25 de ani studiati de institutie.
 
Pace si razboi, in bani
 
Aceasta suma cheltuita (in 2012) pe armate corespunde cu 2,5 procente din PIB-ul mondial, sau mai bine spus, fiecare persoana de pe planeta a contribuit cu cate aproximativ 250 de dolari. Intr-un raport similar al ICPIS, de acum zece ani, se arata ca este mare diferenta intre cheltuielile pe care autoritatile mondiale le fac pentru razboi si cele pentru eradicarea saraciei.
 
“Este o prapastie foarte mare intre cat sunt pregatite guvernele sa aloce pentru mijloacele militare si mentinerea statutului de putere in regiunea lor, pe de o parte si cat ar fi dispuse sa dea pentru eradicarea saraciei si promovarea dezvoltarii economice, pe de alta parte”, se arata in studiu.
 
Si pe buna dreptate, cifrele nu mint. Natiunile Unite si toate agentiile aferente acestei entitati, cheltuiesc aproximativ 30 de miliarde de dolari, in fiecare an, adica aproape cate 4 dolari pentru fiecare persoana din lume.
 
Suma este foarte mica avand in vedere ca bugetul pentru armate ajunge la 2,5 procente din PIB-ul lumii. Cu toate acestea, timp de mai bine de doua decenii, Natiunile Unite au fost fortate sa isi taie din cheltuielile esentiale, chiar daca au venit conduceri noi in aceasta institutie. Multi dintre membrii Natiunilor Unite nu si-au platit datoriile catre aceasta entitate, ba mai mult si-au taiat si o parte din donatii pentru fundatiile de volunari din UN.
 
La finele lui 2010, arieratele catre Bugetul Regulat al Natiunilor Unite valorau aproape 350 de milioane de dolari, din aceasta suma 80% reprezentand datoriile SUA.
 
Bugetul Natiunilor Unite este doar o mica particica din ceea ce reprezinta cheltuielile mondiale militare. Concret, acesta este echivalentul a doar 1,8% din banii pentru armate, adica nici macar 35 miliarde de dolari, se arata intr-un document numit Criza Financiara a Natiunilor Unite.
 
Inca din 1970 tarile donatoare promiteau ca vor furniza peste 4 trilioane de dolari pentru nevoile lumii, fapt care evident nu s-a intamplat. Dar daca acestea ar dori sa recupereze platile cu care au ramas in urma nu le-ar lua decat cativa ani, avand in vedere la cati bani cheltuie pentru pregatire militara si razboaie, se mai arata in document.
 
Paradoxul razboaielor si saraciei
 
In ciuda cifrelor mai sus mentionate, iese la iveala un adevar murdar pe care toata lumea vrea sa-l ascunda sub covorul ignorantei. Cei de la BBC notau ca, din pacate, saracia nu face decat sa alimenteze violente si razboaie, si mai mult de atat, cheltuielile pentru armate tind sa creasca pe timp de crize financiare sau economice. In timp ce toata lumea era scufundata in criza financiara, iar turbulentele incepeau sa se simta tot mai adanc in vietile lumii civilizate, giganti specializati in aparatura de aparare precum Boeing si EADS, FinMeccanica si Northrop Grumman se bucurau de cresteri stabile in venituri ce proveneau din tari nerabdatoare sa isi intareasca armatele.
 
Atat ostilitatile geopolitice cat si violentele domestice tind sa creasca ingrijorator pe perioada dificultatilor economice. Potrivit, Indexului de Pace Mondiala, 2,4 trilioane de dolari (4,4%) din economia globala depind de violentele de la nivel mondial, iar aici ne referim la “industrii care creeaza sau gestioneaza violenta”. Aceste industrii sunt cunoscute sub un nume mult mai frumos: Industria de Aparare.  
 

 
Companiile care activeaza in acest domeniu si al caror principal scop este sa ajute guvernele in eforturile lor de aparare sau cucerire de teritorii, pun accent de fiecare data pe capacitatea lor de contributie la dezvoltarea economica a unei tari si crearea de locuri de munca. Pe scurt: paradoxal, in mintile bolnave ale celor cu interese, crimele si actele de violenta creeaza locuri de munca.
 
Nu conteaza ca undeva intr-un alt capat de lume mor alte fiinte umane si sunt distruse vieti odata cu aceste crime, important este ca la tine, in propria curte, trebuie sa domneasca bunastarea. Ce nu inteleg, de fapt, toate aceste entitati este ca, puterea militara livreaza suprematie geopolitica, dar pacea aduce prosperitate economica si stabilitate.
 
Top bugete alocate pentru armata
 
Nu mai este nici o surpriza ca SUA are cel mai mare buget pentru eforturi militare, in unii ani acesta apropiindu-se de jumatate din cheltuielile mondiale destinate acestui segment numit “razboi”. Revenind la acel top, 15 tari de la nivel mondial totalizeaza circa 81% din cheltuielile pentru fortele armate. SUA este responsabila pentru 39% din aceste fondurile alocate la nivel global, iar la o distanta foarte mare este urmata de China cu 9,5 procente, in timp ce Rusia are doar 5,2%. Marea Britanie vine si ea din urma cu 3,5%, iar Japonia cu 3,4 procente din cheltuielile mondiale.
 

 
In timpul crizei, toate tarile si-au taiat din diferite sectoare pentru a atenua socul economic, in schimb singurul care a inregistrat cresteri este cel al Apararii. Singurul an in care s-a facut exceptie de la aceasta regula este 2012, dar si in acest caz, diminuarea bugetelor de razboi au fost insignifiante. Dar chiar asa, cum se justifica aceste cheltuieli care cresc de la un an la altul indiferent de timpurile care se aseaza peste noi?
 
Inainte sa se instaleze criza economica, multe dintre aceste natiuni se bucurau  fie de crestere economica, fie de acces facil la creditare fara a sti ceea ce urma sa vina.   
 
O combinatie de factori explica majorarea de cheltuieli militare in recentii ani inainte de criza economica, dupa cum arata niste rapoarte mai vechi ale ICPIS. Spre exemplu, obiectivele politicilor straine, perceperea de amenintari reale, operatiunile de mentinere a pacii in tarile in care existau deja conflicte armate si disponibilitatea resurselor economice sunt principalii factori care le-au facut pe guverne sa creasca bugetele pentru armata.
 
Spre exemplu, 16 state din G20 si-au crescut semnificativ cheltuielile cu armata, in 2009, notau analistii Sam Perlo, Olawale Imsail si Carina Solmirano. In contrast cu aceste state puternice din punct de vedere economic, “cand vine vorba de state mai mici care nu au astfel de ambitii legate de putere si, mai important, carora le lipsesc resursele si creditarea pentru a-si sustine deficitele de buget – multe dintre ele si-au taiat din bugetele alocate armatei, in 2009, in special in Europa Centrala si de Est”, mai noteaza cei trei analisti.
 
Totodata, resursele naturale, sau mai bine spus lipsa lor, au influentat foarte mult cresterile de cheltuieli cu armatele si importurile de arme in lumea ce se dezvolta. Cresterea pretului la combustibil a insemnat mai multi bani pentru tarile care exportau petrol, iar acest lucru le-a facut automat tinte pentru marii energofagi din lume.
 
“Blestemul resurselor naturale” a fost recunoscut de mai toate natiunile ca un fenomen, in ciuda altor resusrse de care acestea dispun, tot se gasesc in conflict din cauza dorintei de putere pe care acele resurse o aduc.
 
Saracia in cifre bogate
 
Ce inseamna sa fii sarac pentru autoritatile mondiale. Ei bine, sa te descurci in viata cu mai putin de 1,25 de dolari/zilnic. In aceasta situatie de afla 1,4 miliarde de pamanteni, adica unul din cinci oameni este deja cu un picior in groapa din cauza foametei si neajunsurilor materiale de zi cu zi.
 

 
Ca sa va faceti o idee de diferentele dintre bogati si saraci, cifrele Bancii Mondiale arata ca 10% dintre cei mai bogati oameni de pe planeta cheltuiesc in medie 6 dolari din fiecare 10 pe care-i castiga, la polul opus, 10% din populatie cheltuie doar 5 centi. Cei care cheltuie aceasta suma de 5 centi (20 de bani, in lei romanesti) sunt cei care ingroasa, de fapt, patura saraciei din lume. Un glont este de cel putin patru ori mai scump de cat cheltuie un sarac pe zi pentru a-si duce existenta. Dar cand democratia sta cu arma la ochi si iti da cu bocancul in usa parca, intradevar, iti trece foamea.
 



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.

Alte articole similare pentru fiecare cuvant
click pe cuvantul dorit


Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Manager de succes - 6 strategii imbatabile".

Consilier Managementul Deseurilor


Descarca Alerter Manager.ro



Cele mai citite stiri




Ultimele comentarii



Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Din fericire, NU scriem despre
cancan, showbiz, lifestyle sau scandal.

Adauga e-mailul tau pentru Stiri din Romania reala, cu informatii zilnice, articole din economie, politic si administrativ.

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic.
Advertisement