Cresterea economica, bazata pe ajutor divin in agricultura

Cresterea economica, bazata pe ajutor divin in agricultura crestere economicapibeconomieromania

Accelerarea cresterii PIB la 2,1%, in primul trimestru al acestui an este o veste buna, care sustine estimari de creștere de cel puțin 2% pentru intregul an, semnificativ peste cifrele prognozate de institutiile financiare internationale (Comisia Europeana, Fondul Monetar International - 1,6%, BERD - 1,4%).
Factorii care vor contribui la un ritm de crestere economica peste asteptari sunt atat de natura interna, cat si externa. Un element important din prima categorie care ar putea sustine economia in partea a doua a anului este sectorul agricol, a carui contributie ar putea fi semnificativa in conditiile unui an agricol favorabil.
 
Influenta agriculturii asupra PIB-ului este extrem de importanta, scaderea productiei agricole anul trecut, pe fondul temperaturilor ridicate si a secetei, contribuind decisiv la ratarea obiectivului de crestere economica, se arata in analiza X-Trade Broker.
 
Cresterea economica viitoare va depinde si de rezultatul reformelor impuse pe piata fortei de munca, dar si de cel al modificarilor aparute in zona de productie, ca urmare a reformelor structurale adoptate in acest domeniu. De asemenea, cresterea cererii si a consumului intern va continua sa sustina revenirea economiei Romaniei in 2013, in timp ce nivelul investitiilor este asteptat sa creasca, cu atat mai mult cu cat stabilitatea politica si macroeconomica ar continua anul acesta.
 
In ceea ce priveste factorii externi, o evolutie buna in a doua jumatate a anului pentru Zona Euro ar antrena stimularea exporturilor. Totusi, aceasta ramane sub semnul intrebarii, in conditiile in care primul trimestru a continuat seria scaderilor consecutive ale nivelului general al producției de bunuri și servicii, inceputa la finalul anului 2011.
 
Astfel, pentru al saselea trimestru consecutiv, PIB-ul Zonei Euro s-a contractat, de aceasta data cu 0,2%. Pentru anul 2013 Comisia Europeana a estimat o scadere de 0,4%.
 
De altfel, conditiile externe reprezinta un semn de intrebare nu numai prin contributia directa pe care ar putea sa o aiba asupra PIB-ului intern, ci si prin influenta asupra pietelor financiare. Astfel, dinamica pozitiva pentru a doua jumatate a anului va depinde intr-o mare masura și de contextul global de risc, care poate afecta, in condițiile unor noi tensiuni in piețele financiare, apetitul bancilor de a furniza și al clienților de a accesa credite.
  
In acelasi timp, reducerea dobanzilor la credite si, implicit, incurajarea creditarii ar putea reprezenta una din solutiile pentru cresterea investitiilor. Pentru ca acest lucru sa se intample este nevoie de o schimbare de optica din partea bancilor, care in acest moment sunt destul de reticente la scaderea ratelor de dobanda, practicand dobanzi intre 10% si 17% pentru creditele in lei.
 
Mesajul BNR de pregatire a unor taieri de dobanda va diminua insa interesul investitorilor pentru moneda autohtona si ar putea determina in perioada imediat urmatoare o volatilitate a leului, desi nu pana la nivelurile atinse de forint sau de zlot. Nivelul actual al dobanzii de politica monetara face ca vanzarea de euro si plasamentele in lei sa nu mai fie atractive.
 
Entuziasmul din piata pentru moneda locala, care a impins cursul valutar sub 4,30 lei/euro  inainte de Pasti a fost corectat in ultima perioada pe fondul vanzarilor importante de euro, acestea aducand cursul spre 4,34 lei/euro. Stabilitatea cursului de schimb, in ciuda crizei din Cipru, si neimplicarea BNR in evolutia sa reprezinta semne pozitive in ceea ce priveste evolutia acestuia in urmatoarele luni. Astfel, pentru urmatoarea perioada fluctuatiile ar putea conduce la variatii intre 4,30 si 4,38 lei/euro.