Manager.ro iti explica: Ce s-ar intampla cu o moneda daca s-ar reintroduce standardul aur
manager.roexplicamonedastandardul aurdeflatie
In ultima vreme tot mai multi economisti au vorbit despre reintroducerea standardului aur. Inainte de a vedea ce s-ar intampla in acest caz, haideti sa facem putina istorie. Cea mai veche bancnota din Anglia a aparut la sfarsitul secolului 17. In 1694, cand Banca Angliei a fost fondata - pentru a ajuta la finantarea razboaielor - institutia accepta depozite in aur si in schimb elibera bancnote. Hartiile le ofereau garantia proprietarilor aurului ca depozitele lor sunt plasate intr-un loc sigur si ca vor putea recupera metalul pretios in viitor. Pe primele bancnote aparea scris: "Plateste-l pe purtator cand acesta cere". Mesajul apare si pe lirele sterline de astazi. Asa a luat nastere standardul aur.
Astazi, banii nu mai au deseori in spate nimic tangibil, precum aurul sau argintul, ci doar garantia bancii centrale care i-a emis.
Daca o moneda contemporana ar avea din nou in spate aurul, lucrurile ar functiona diferit fata de acum. Banca centrala care emite aceasta moneda trebuie sa detina suficient aur pentru a transforma cantitatea de bani emisa in metalul pretios oricand la rata de schimb stabilita. Asta inseamna ca tara in care s-ar introduce standardul aur nu ar putea mari masa monetara fara sa creasca si rezerva de aur. Ar insemna ca moneda tarii in cauza sa aiba o rata de schimb fixa in raport cu alte monede. Doar guvernul ar putea devalua sau schimba aceasta rata de schimb.
Efectele introducerii standardului aur
In primul rand ar scadea inflatia. Fara abilitatea de a tipari bani, marind astfel masa monetara din piata, este foarte probabil ca inflatia sa ramana scazuta. Unii economisti considera ca aceasta este principala virtute a standardului aur. Ei spun ca o inflatie scazuta ii confera unei economii stabilitate si predictibilitate, incurajand investitiile straine.
(Paranteza) De ce s-a renuntat la standardul aur
Marea Britanie a renuntat la standardul aur in 1931, intr-o perioada caracterizata de
deflatie. Deflatia descurajeaza consumul, un motor al cresterii economice. S-a observat de-a lungul timpului ca scaderea preturilor amana decizia de cumparare, deoarece oamenii se asteapta sa plateasca si mai putin pe bunuri si servicii. Mai mult, dobanzile reale sunt efectiv mai mari in perioadele de deflatie. Nu in ultimul rand, deflatia poate duce la cresterea somajului si la o scadere a productiei.
Deseori o parghie prin care o tara reuseste sa iasa dintr-o perioada de stagnare economica este o inflatie ceva mai ridicata. Iar o tinta de inflatie mai ridicata este dificil de atins fara extinderea masei monetare. Acest lucru poate fi realizat fie prin scaderea dobanzii de politica monetara de catre banca centrala, fie prin tiparirea de bani.
Un alt efect al reintroducerii standardului aur ar fi deflatia datoriilor. Scaderea preturilor mareste valoarea datoriilor avute de anumite entitati. Cu alte cuvinte, cei indatorati ar trebui sa faca eforturi mai mari pentru a-si plati datoriile. Deflatia datoriilor ar duce cu siguranta la reducerea investitiilor facute de companii, lucru care ar putea avea ca si consecinte cresterea somajului, a veniturilor la bugetul de stat si incetinirea cresterii economice, potrivit economistului John M. Keynes, un critic al standardului aur.
Banca centrala ar fi legata la maini
Intr-o tara in care ar exista standardul aur, banca centrala ar avea putin spatiu de manevra pentru politici monetare, expansioniste (marirea masei monetare pentru a se incuraja consumul) sau contractionare (reducerea masei monetare pentru a scadea inflatia). Mai mult, pentru a mentine rata de schimb fixa la un anumit nivel, banca centrala ar putea fi nevoita sa mareasca dobanda de politica monetara. Acest lucru l-a facut SUA in 1931 pentru a proteja valoarea dolarului de atacurile speculatorilor, cei care au fortat Banca Angliei sa renunte la standardul aur.
Este greu de redus ponderea datoriei publice in PIB
Unei tari care a introdus standardul aur i-ar fi dificil sa reduca ponderea datoriei suverane in produsul intern brut (PIB). Asta din cauza deflatiei si a cresterii economice anemice.
In concluzie, beneficiile aduse de standardul aur sunt mai putine decat dezavantajele.
Lipsa standardului aur nu justifica insa modul complicat in care se tranzactioneaza astazi banii
Banii nu mai functioneaza ca inainte. Masina economica a crescut substantial in dimensiuni, deoarece tranzactionam banii intr-un mod foarte complicat, iar pana si expertii au dificultati in a intelege toate mecanismele pietelor financiare. "Oamenii din interiorul sistemului credeau ca au descoperit noi modalitati de administrare a riscului. De fapt a crescut riscul", spune autorul John Lancaster.
Potrivit lui Dylan Grice, strateg global la grupul bancar francez Societe Generale, o eroare majora facuta de oameni a fost aceea ca au confundat banii cu creditele: "Creditul inseamna ca trebuie sa-i platesti cuiva inapoi, banii nu. Banii sunt ai tai si asta este diferenta fundamentala." Bancile primesc banii tai prin depozite si apoi ii imprumuta altcuiva. "Asta este creditul", spune Grice. "Ce au creat astfel nu sunt bani. Sistemul bancar creaza credite si bancile centrale sunt cele care tiparesc bani... iar ultimii ani au fost un caz foarte clar de distrugere cauzata de pierderea controlului creditelor in timp ce incerci sa controlezi banii", explica Grice.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
