Miza subsolului Euromaidanului: "secesiunea" zacamintelor, "europenizarea" versus "rusificarea" conductelor

Sciziunea interna a Ucrainei imparte practic in doua zacamintele de gaze de sist ale tarii, intre rusofoni si prooccidentali. Mai mult, se pune problema controlului asupra resurselor de gaze naturale offshore ale Ucrainei, localizate in platoul continental al Marii Negre, proiect in care este implicata si OMV Petrom.

Cat priveste sistemul de conducte de gaze, tabara prorusa ar fi dispusa sa cedeze Rusiei controlul asupra acestuia, in timp ce cea proocidentala ar dori o aliniere a sistemului la normele UE din energie, ceea ce ar avea consecinte dezastruoase asupra Gazprom, care isi exporta productia in Occident prin conductele respective, sustine Energy Report.

Fracturare hidraulica, dar si geopolitica

Ucraina dispune de doua zacaminte majore de gaze de sist. Unul dintre acestea este localizat la Oleska, in vestul tarii, unde americanii de la Chevron ar putea incepe operatiunile cel mai devreme in trimestrul al treilea al acestui an.

Chevron si autoritatile de la Kiev au semnat, in noiembrie anul trecut, un acord, in valoare de 10 miliarde de dolari, de impartire a productiei de gaze de sist de pe campul Oleska. Concesiunea se intinde in regiunile Lvov si Ivano-Frankivsk. Estimarile oficiale indica o productie anuala, de pe aceasta concesiune, cifrata intre 5 si 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

In estul rusofon al Ucrainei se afla un alt zacamant major de gaze de sist, cel de la Yuzivska. Pe 24 ianuarie anul acesta, la Davos, Ucraina a semnat cu cei de la Royal Dutch Shell un acord pe 50 de ani, in valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea si exploatarea respectivului zacamant.

Rusii au rectionat imediat

Shell intentioneaza sa instaleze un numar de 15 sonde de explorare in cadrul proiectului, care va fi derulat prin intermediul unui joint-venture format cu o companie locala creata special in acest scop, numita Nadra Yuzivska.

Concesiunea Royal Dutch Shell din Ucraina ar putea contine pana la 113 miliarde de metri cubi de gaze naturale, aproape cat totalul rezervelor confirmate de gaze ale Algeriei, unul dintre cei mai mari exportatori ai lumii, sustine guvernul de la Kiev. Potrivit autoritatilor ucrainene, Shell ar putea produce intre 8 si 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, ceea ce ar acoperi circa 20% din consumul total al Ucrainei.

La o zi dupa semnarea de catre ucraineni a acordului cu Shell, Gazprom a trimis monopolului de petrol si gaze al Ucrainei, Naftogaz, o factura de 7 miliarde de dolari, pe care pretindea ca Naftogaz ii datoreaza pentru gazele contractate, dar neconsumate in 2012.

In perioada 2006 – 2009, Gazprom a taiat de doua ori aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, in timpul unor ierni deosebit de geroase. Acest lucru a dat peste cap alimentarea cu gaze a intregii Europe, intrucat gazul rusesc livrat de Gazprom partenerilor europeni tranziteaza Ucraina, prin intermediul infrastructurii de conducte construite in epoca sovietica.

Offshore-ul a ramas in coada de peste

Si mai importanta, si mai sub semnul intrebarii, dat fiind evolutiile politice din Ucraina, este soarta zacamantului conventional offshore de gaze naturale Skifska, de pe platoul continental al Marii Negre.

In septembrie anul trecut, Ucraina a incheiat un acord formal cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, OMV Petrom şi compania ucraineana de stat Nadra privind imparţirea producţiei care urmeaza sa fie extrasa din perimetrul gazeifer Skifska din nord-vestul Marii Negre, in apropiere de granita cu Romania. Productia zacamantului respectiv este estimata la 8-10 miliarde de metri cubi anual, echivalent cu jumatate din consumul Romaniei.

Problema este ca respectivul acord formal a ramas, deocamdata, litera moarta. in ianuarie anul acesta, semnarea unui contract ferm a fost amanata pentru a doua oara la rand de catre autoritatile de la Kiev, din cauza instabilitatii politice din Ucraina. Amanarea a fost anuntata dupa ce, in decembrie 2013, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat ca ca Rusia a acceptat sa micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exporta in Ucraina, de la peste 400 la 268,5 dolari/mia de metri cubi.

Rusia vrea controlul asupra conductelor de gaze ucrainene

Chiar daca Rusia isi va tine promisiunea de ieftinire a exporturilor de gaze catre Ucraina, reducerea de pret nu va veni fara costuri. Practic, rusii le cer ucrainenilor trei lucruri: respingerea normelor energetice ale UE privind transportul gazelor, transferul catre Gazprom al administrarii sistemului national de conducte de gaze al Ucrainei si renuntarea la ideea de a importa gaze din alte surse decat Rusia, via Slovacia sau Turcia.

In ultimele trei luni, inalti oficiali ucraineni, incepand chiar cu fostul presedinte Ianukovici, au dat semnale ca sunt gata sa respecte toate cele trei conditii ale Rusiei.

La inceputul anului 2000, Moscova si Kievul au discutat varianta ca Gazprom sa inchirieze de la ucraineni reteaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrarilor catre Europa, mai ales pe timp de iarna. Tratativele au fost suspendate dupa venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platforma politica pro-occidentala.

La acea data, autoritatile ucrainene au sustinut ca inchirierea si cedarea catre Rusia a administrarii retelei de conducte de gaze ar pune in pericol securitatea nationala. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia sa lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream si South Stream, menite sa asigure tranzitul gazelor rusesti catre Europa fara sa mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Insa potrivit publicatiei online prooccidentale ucrainianweek.com, chiar daca cele doua gazoducte ar fi construite si ar functiona la capacitate maxima, asta tot nu ar permite Gazprom sa se dispenseze cu totul de sistemul ucrainean de conducte de gaze pentru exporturile sale catre Occident.

Pravda: Ucraina, campul bataliei UE-Gazprom

Adevarata miza a conflictului din Ucraina este redistribuirea profiturilor de miliarde de dolari rezultate din activitatea de vanzare a gazelor naturale, fiind vorba nu despre o batalie intre Rusia si Ucraina, ci de una dintre Rusia si UE, a declarat economistul rus Said Gafurov, citat de Pravda.

"Sunt multi bani in joc. Este vorba despre implementarea de catre Ucraina a normelor UE privind interzicerea situatiei in care o companie detinatoare a unui sistem de conducte de transport de gaze este totodata si producator al gazelor transportate prin respectivul sistem de conducte", a spus Gafurov.

Ca urmare a acestor norme, cuprinse in asa-numitul Al Treilea Pachet Energetic, Gazprom este obligata, pentru a continua sa sa ramana in business in UE, sa permita altor companii accesul la conductele prin care isi transporta gazele, iar daca nu exista doritori in acest sens, sa pastreze libera in permanenta o anumita capacitate de transport de rezerva. Acest lucru reduce semnificativ profitabilitatea investitiilor Gazprom in majorarea productiei sale de gaze naturale. Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care Rusia este interesata ca Ucraina sa nu intre in asociere cu UE.

Gafurov a mai aratat ca, de la debutul conflictului din Ucraina, pretul actiunilor Gazprom la bursa a fost extrem de volatil, investitorii temandu-se de efectele asupra companiei ale unei eventuale alinieri a Ucrainei la standardele UE privind transportul de gaze naturale.

"Aceste norme sunt pur si simplu nerusinate, caci permit statelor membre UE sa anuleze pur si simplu contractele pe termen lung semnate cu Gazprom. Ceea ce este bun pentru Gazprom este bun si pentru Rusia. Rusia este extrem de interesata ca Ucraina sa nu adere la normele energetice ale UE, pentru ca ar fi rau pentru economie, pentru exporturi si pentru balanta de plati", a conchis economistul rus.

Citeste si:

Autoritățile ucrainene spera ca ultimele evenimente sa nu determine Rusia sa le scumpească gazele
Romgaz spera ca va plati in 2014 pentru gazele Gazprom o suma de doua ori mai mica decat cea estimata pentru 2013
Iranul ar putea exporta gaze in Europa, reducand dependenta UE de Gazprom