Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

Reportaj Paul Barbu: Pentru stat, turismul de agrement este turism horror

Reportaj Paul Barbu: Pentru stat, turismul de agrement este turism horror
de la 05 Aug. 2013
Reportaj Paul Barbu: Pentru stat, turismul de agrement este turism horror Tags: mina unireasalromsalinaslanic prahovaturism

Ca roman mi-a fost dat sa aud de nenumarate ori ca "aceasta tara are un potential extraordinar". In mare parte, este adevarat, avem o tara frumoasa, care merita vazuta, dar cand turismul este organizat de catre cei de la stat, aleg strainatatea. In acest week-end am cedat rugamintilor unor prieteni si am mers la Salina Slanic Prahova (mina Unirea). Pot spune, cu mana pe inima, ca m-am distrat, pe drum la dus si la intors. La salina, nu.


Salina apartine Societatii Nationale a Sarii (Salrom), care in 2012, dupa cum arata cifrele Ministerului de Finante a avut venituri de 272 de milioane de lei si un profit de peste 20 de milioane de lei. Bineinteles, compania nu se ocupa numai cu turismul in saline si in alte unitati pe care le gestioneaza. Dar ca orice companie de stat ce gestioneaza, gestioneaza foarte, foarte prost.   
 
Revenind la mina Unirea, statul si-a pus amprenta pe acest obiectiv turistic, care in loc sa te distreze iti da sentimentul de mini-vacanta horror. Aceasta este situata la o adancime de 208 metri in pamant. Ca sa ajungi acolo, trebuie sa iei un lift. Iata ce spun documentele Salrom despre acesta, si nu oriunde, ci intr-un document despre strategia de turism a companiei: “Ascensor datand din 1934, invechit (puternic sentiment de insecuritate), capacitate maxima/ cabina - 8 persoane, viteza mica de deplasare pe un traseu lung”. Sentimentul de insecuritate este dat de faptul ca atat la coborare cat si la urcare liftul scartaie si se izbeste de peretii de sare, totul petrecandu-se in semi-intuneric deoarece ascensorul nu e dotat cu lumina adecvata. Salrom - “Senzatii tari, inca din 1934”.
 
Tot din informatiile publicate de Salrom: “In mina Unirea sunt amenajate terenuri de sport, volei, handbal, tenis si minifotbal, locuri de joaca pentru copii, carting, jocuri mecanice. In salina exista un spatiu delimitat, dotat cu paturi, scaune, mese, unde vizitatorii cu afectiuni respiratorii pot petrece cateva ore in liniste. In mina Unirea se organizeaza diverse competitii sportive, concursuri si expozitii”.
 
Terenurile despre care scriu oficialii de la stat seamana foarte mult cu un parc de joaca din Pripyat, orasul parasit de langa centrala nucleara de la Cernobal. Imaginea este deplorabila semanand mai mult cu o parte a mine care este inchida accesului turistic pentru ca se extrage sare, decat cu ceva legat de divertisment. Dar pana sa ajungi la terenuri, imediat cum cobori din lift iti vezi viitorul apropiat, adica o coada la care stai cel putin jumatate de ora. Si un televizor care de obicei sta trist pe canale de muzica populara, in functie de sentimentele pe care le au detinatorii de telecomanda de acolo.  
  
Locurile de joaca pentru copii…sunt, dar nu as lasa acolo sa se joace nici macar copii dusmanilor mei. Spatiul delimitat pentru odihna, despre care vorbeste Salrom, consta in niste panouri din pal asezate intr-un fel de chenar in mijlocul carora se afla un televizor (spre amuzamentul meu, era dat pe Cartoon Network, cand am ajuns acolo cu prietenii). In timp ce m-am asezat cateva minute sa ma uit la Tom si Jerry, in jurul meu, din spatele panourilor, sunetul stereo al horcaielilor il depasea pe cel al televizorului. Nu stiu cat de distractiv era pentru pustanii de langa mine, dar eu, intr-o semi-bezna, la 12-13 grade cat era temperatura acolo, inconjurat de sunete de oameni bolnavi de diferite afectiuni m-am simtit ca intr-un film de groaza, in care eram protagonistul ce-si astepta moartea.
 
Revenim la laudele comuniste si de partid ale companiei. “Avand in vedere viziunea si misiunea companiei, strategia Salrom prevede o crestere, in viitor, in special pe segmentul de prelucrare si vanzare de sare. De asemenea, celalalt pilon important al cresterii veniturilor companiei Salrom va fi turismul, prin modernizarea si dezvoltarea bazei existente de turism balneo climateric. In conformitate cu aceasta strategie ne vom concentra resursele de management si financiare in aceste domenii”.
 
Daca turism se numeste ce face compania Salrom acolo, atunci nu pot decat sa le urez succes. In 2011, compania spunea ca a avut 166.000 de intrari in mina, referindu-ne aici la turism. Daca punem un pret mediu de 14 lei pe intrare, la 150.000 (sa spunem ca ar fi in acest an), Salrom ar obtine 2,1 milioane de lei numai din bilete. Daca strategia de turism prevede ca in salina sa fie doua dozatoare de cafea si un chiosc cu trei bauturi, mai sarac decat o carciuma semi-parasita de la tara, atunci asta este nivelul de turism pe care ni-l meritam. In Mina mai este si un mic lac sau balta sau apa, cum vreti sa-i spuneti. Cert este ca pozele din prezentarea Salrom nu corespund deloc cu realitatea. In balta plutesc peturi de suc si alte mizerii.  

Toaletele din mina…sunt, dar seamana cu niste gropi in pamant, astfel ca tronul este, de fapt, o groapa intr-o groapa.  
 
“In subteran, intr-o sala special amenajata, sunt expuse statui si inscriptii, ansambluri sculpturale taiate in sare de artisti consacrati si amatori (minieri). In sala genezei se afla busturile sculptate in sare ale lui Decebal si Traian, basoreliefuri si inscriptii cu semnificatie istorica, a caror valoare artistica este pusa in evidenta prin sistemul de iluminare”, se lauda oficialii Salrom.


 
 Mai sus aveti o poza cu, din sare “care este pusa in evidenta de sistemul de iluminare”. Cat despre inscriptii acestea sunt si pe ziduri si seamana cu niste picturi rupestre in care mesajele suna ceva de genul: “Georgel din Cernavoda a fost aici” sau “Ionut plus Maria egal Love”. Pe langa acestea, marii maestri ai turismului fac si asa ceva:



Daca mina ar fi modernizata un pic, nu cu mult, ar avea foarte mult de castigat de pe urma turistilor, dar se pare ca, de fapt, adevarata industrie este in afara minei, unde este terasa cu mici si bere si magazinele de kitsch-uri (suveniruri). Trecem pentru faptul ca totul este nefiscalizat acolo, mai putin biletele de la intrare. Daca acestea ar fi in interior (mai putin gratarele cu mici) sursa de venit, pentru mina, s-ar dubla.  


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.

Alte articole similare pentru fiecare cuvant
click pe cuvantul dorit


Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Manager de succes - 6 strategii imbatabile".

Consilier Managementul Deseurilor

Descarca Alerter Manager.ro



Cele mai citite stiri




Ultimele comentarii



Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Din fericire, NU scriem despre
cancan, showbiz, lifestyle sau scandal.

Adauga e-mailul tau pentru Stiri din Romania reala, cu informatii zilnice, articole din economie, politic si administrativ.

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic.
Advertisement