Studiu: Irosim jumatate din mancare

Unele alimente sunt compromise de recoltarea, depozitarea si transportul deficitar, in timp ce altele sunt risipite de pietele alimentare si consumatori. Cercetatorii au subliniat si faptul ca risipa de mancare are un impact negativ asupra mediului inconjurator, energiei si consumului de apa.

"Acest nivel de irosire a resurselor alimentare reprezinta o tragedie care nu poate continua, daca dorim sa reusim in incercarea sustenabilizarii cererii pentru alimente", a precizat grupul.

Cercetatorii au demarat acest studiu in 2010 si au examinat societatile foarte dezvoltate, precum cele din Europa.

Acestia au analizat insa si productia, respectiv consumul de alimente in tarile in curs de dezvoltare, precum China si zonele emergente, ca Africa.

In timp ce risipa se produce la nivel global, problemele de productie alimentara sunt mai prezente in tarile mai putin dezvoltate.

In regiunea Africii sub-sahariene, risipa se produce de obicei la capatul lantului agricol fermier-producator. Recoltarea, transportul si infrastructura sunt deficitare in zona mentionata. Totodata, mancarea este depozitata, in general, in conditii insalubre.

In Asia de Sud Est, se pierde 80% din productia de orez, estimeaza cercetatorii.

In cazul lumii dezvoltate, Marea Britanie dispune de o agricultura mai eficienta, un transport mai adecvat, precum si de spatii de depozitare mai moderne. Cu toate acestea, mancarea este irosita in depozite sau in magazine. Consumatorii arunca la gunoi jumatate din alimentele cumparate, releva studiul.

Si pietele alimentare irosesc mancarea. "Cele mai mari supermarketuri, pentru a intruni cerintele consumatorilor, resping deseori transporturi intregi de legume si fructe in perfecta stare, deoarece produsele fermei respective nu intrunesc standardele de marketing, precum caracteristicile fizice - dimensiune si aspect", au declarat cercetatorii citati.

30% din culturile de legume ale Marii Britanii nu sunt recoltate niciodata. Mai mult, vanzarile la promotie ii incurajeaza de multe ori pe consumatori sa cumpere alimente in cantitati "industriale", pe care nu le consuma, ci le arunca la cosul de gunoi.