Antonio Eram, Netopia: Cred ca tara asta ar merge mult mai bine daca lumea ar gandi cinci minute inainte

Netopia este prima companie romaneasca premiata in cadrul unei competitii desfasurate in Silicon Valley, SUA, pentru tehnologia patentata mobilPay.com. Aplicatia s-a situat in top 3 cele mai votate tehnologii in cadrul primei expozitii dedicate startup-urilor prezente in 2010 in Silicon Valley, centrul mondial al inovatiei in domeniul IT.

 

Cu o cota de piata de 80%, Netopia este lider pe piata din Romania in domeniul comunicarii prin SMS si in ceea ce priveste microplatile cu telefonul mobil, fiind de asemenea unul din principalii jucatori pe segmentul platilor prin card bancar.

 

Antonio Eram a inceput afacerea in 2005, un moment in care romanii erau destul de reticienti sa foloseasca platile electronice. Intr-un interviu exclusiv acordat Manager.ro, Antonio spune cum a reusit sa treaca peste aceste dificultati si sa construiasca o companie de succes.  

 

Adrian Popa: Ati demarat afacerea in 2005, un moment in care romanii erau destul de reticienti (si inca sunt) sa foloseasca platile electronice. Cum ati reusit sa va impuneti si care au fost principalele dificultati intampinate?

 

Antonio Eram: Principala dificultate este mentalitatea oamenilor. Cu platile am inceput efectiv in 2007. Este vorba de plati prin SMS. Platile cu cardul au venit in 2010, asa ca suntem jucatori relativ tineri in anumite zone. In altele suntem deja veterani. 

 

In 2005 sau la inceputul anilor 2000, cand discutam cu unii si cu altii auzeam: "Aici nu se poate face nimic, noi nu…". Acum cand discut cu cei putin mai tineri decat mine, imi spun: "Apoi da', voi ati avut o sansa pe care…". Probabil ca si lor o sa li se spuna: "Da, da, voi traiati niste vremuri..." si asa mai departe. Cred ca-i o chestie care tine de uman. Nu pot sa spun c-a fost nici usor, dar nici foarte greu. Daca faci orice cu pasiune si o faci bine cred ca n-ai nicio problema in a merge mai departe. Cand am intrat pe piata, de fiecare data erau jucatori acolo. Am reusit sa ajungem in top datorita faptului ca abordarea noastra a fost pro parteneri, pro piata, profesionala, intotdeauna ne-am ghidat sa oferim calitate si valoare si nu pretul cel mai mic.

 

De exemplu, la platile prin SMS cand am intrat pe piata erau jucatori care trimiteau SMS-uri. Erau cateva piete foarte clare. Erau jocuri si concursuri, toti se bateau pe zona asta. Noi am zis ok, nu avem, indiferent de cata tehnologie dispunem, nicio sansa pe o zona foarte aglomerata si atunci am inceput sa gasim noi nise. Aceasta cautare de noi nise se petrece si acum la Netopia. In mod constant ii pun pe colegii mei sa gaseasca noi zone, noi piete. 

 

Reintorcandu-ma la proiectul SMS – 2005, cand am pornit am mers la banci si le-am oferit un serviciu prin care sa comunice cu clientii. Nimeni nu oferea acest serviciu. Am fost primii si la orice usa sunam ni se deschidea si ni se spunea: "Ok, e super tare, hai, semnam." Si la un moment dat au zis: "Ok, astia aduc mai multa valoare si mai mult know-how decat toata piata de televiziuni si jocuri si concursuri." 

 

De ce nu s-a dus nimeni acolo inaintea noastra, pe aceasta nisa? Raspunsul a fost foarte simplu. Totul consta in seriozitatea cu care abordezi problemele. Cand te duci sa vorbesti cu unii care trimit 100.000 de SMS-uri pentru concursuri, conteaza mai putin daca ajung sau nu. Exista niste marje de eroare. Dar la banca, in momentul in care aceasta ii trimite unui client PIN-ul de la card prin SMS sau ii spune "vezi ca exista o tranzactie care a fost facuta cu cardul tau", mesajul trebuie sa ajunga repede, sigur, cu termen de livrare clar. De asemenea, platforma noastra trebuie "sa vorbeasca" cu sisteme complicate din banci. De asta nimeni nu s-a bagat, pentru ca era mai usor sa te duci sa lucrezi cu organizatorii de concursuri. Asta a fost abordarea noastra. La fel si la platile prin SMS. Existau zone de plati cu SMS, dar pentru ringtone-uri, logo-uri si alte prostii de genul asta, care acum sunt istoric, in contextul in care acum cinci ani de zile erau un mare trend. Noi am reusit sa ii convingem, si aici am construit impreuna cu operatorii de telefonie mobila, pe oameni sa plateasca valori mai mari. Am venit atunci si am zis: "Propunem un model de business care este total diferit, si anume continut, servicii de calitate, platite." Ni s-a spus atunci: "Dom'le, cum sa dea omul bani pentru ceva? Nu o sa dea bani pentru acel ceva." Ba da, o sa dea bani pentru acel ceva, pentru ca se intampla urmatorul lucru: in momentul in care ti-am dat bani tu ai o datorie la mine de a-mi livra ceva de calitate, iar tu, ca sa-mi livrezi ceva de calitate, eu trebuie sa platesc. Creezi un cerc si un mecanism care, odata pornit, merge. Exista parteneri de-ai nostri care fac 100.000 de euro pe luna din vanzarea prin SMS.

 

"Cred ca cheia este nu cati bani faci, nu ce tehnologie ai, ci cat de inovativ esti."

 

AP: Ce va diferentiaza pe plata de plati online cu cardul? Aceasta era dominata autoritar de un singur jucator, ePayment. De ce ati decis sa intrati?

 

AE: Am considerat ca situatia in care se gasea serviciul de plati electronice online in Romania era jalnica, ca sa nu spun sub orice critica. Atunci am venit si am spus: "Ok, hai sa facem totul mai simplu, mai usor, sa dam acces la mai multi oameni, sa gasim lucruri noi." Ceea ce s-a si intamplat. Din 2005 pana in 2010 a existat un singur jucator pe piata. Din momentul in care am intrat noi, 2010 - 2011, ce avem? Avem schimbari majore de jucatori, deci piata s-a dinamizat. Nu pot sa spun ca nu este influenta noastra. Este prea mare coincidenta, in contextul in care aveai un singur jucator pe piata si nimeni nu misca in front. In 2010 vorbeam de o piata in cadere, deci, incepuse sa-si arate efectele criza. Lumea nu mai cheltuia. Intram noi pe piata. Dupa un an si jumatate avem 20 de jucatori care isi musca cota de piata. S-a produs o ruptura si businessul a fost facut pe modelul pe care noi l-am initiat. Ei, acum mergem mai departe. Nu ne oprim aici. Mai avem multe, multe atuuri. Dar asta pentru ca m-ai intrebat despre cum am evoluat si de ce. Pentru ca, de fiecare data, la Netopia am gasit noi identitati, noi oportunitati si am incercat sa le rezolvam. Si chiar daca nu le-am gasit, ne-am creat unele, in asa fel incat sa mergem mai departe. Cred ca cheia este nu cati bani faci, nu ce tehnologie ai, ci cat de inovativ esti.

 

Este vorba de mentalitate aici. Si, cu dezamagire spun, ma uit in piata si partea de inovatie lipseste masiv. Ceea ce este destul de dificil. Pentru ca nu poti sa mergi, nu poti sa avansezi daca nu ai viziunea locului in care te duci. Si cred ca asta, nu vreau s-o dau in politica, dar cred ca tara asta ar merge mult mai bine daca toata lumea ar gandi cinci minute inainte. Nu cu sase luni, nu vorbesc de planuri pe cinci ani, cincinale. Nu, eu vorbesc de cinci minute. Hai sa-ti dau cel mai relevant exemplu... Stai la intersectie, este verde si intersectia e blocata, dar tu pleci ca un bizon. Stai si gandeste-te ca peste doua minute se va face galben si peste trei se va face rosu si tu vei bloca intersectia. Gandeste-te la chestia asta. Apasa pe frana si stai acolo chiar daca este verde. Daca toti ar face asta, am avea un trafic mai fluent. Eu zic: gandeste cinci minute inainte. Atat, cinci minute. Nu cer mai mult.

 

AP: Platile mobile vor inlocui, pana in anul 2020, cartile de credit si banii cash, arata un studiu realizat de Pew Research Center din SUA. Credeti ca acest lucru se va intampla si in Romania pana in 2020? Daca exista un decalaj, cu cati ani este in urma Romania comparativ cu, sa zicem, America?

 

AE: Eu sunt foarte de acord cu ce spune studiul. De fapt, nu de acord cu ce spune, ci cu... care ar fi potentialul daca acest lucru se va intampla. Dar cand spunem 2020, plati, asta se va intampla in niste piete dezvoltate. Chestia asta nu se va intampla in Romania. 

 

AP: Noi cam cu cati ani suntem in urma? Comparativ cu SUA, de exemplu.

 

AE: 40. (rade)

 

"Cred ca problema nu este sa se treaca la telefoane mobile ci ca oamenii sa renunte la portofel."

 

AP: Ma refer doar la industria asta, la plati electronice. Sa zicem ca avem si noi telefoane mobile… am avea cu ce.

 

AE: Telefoane avem. Cum sa spun? Poti sa ai cel mai tare excavator. Daca habar n-ai cum sa sapi cu el, n-ai facut nicio afacere. Eu n-as da America in exemple. Uite ce se intampla in tarile nordice, unde aia, daca scoti o bancnota, se uita la tine mirati: "Ce naiba e aia?". Telefonul a incetat de mult sa mai fie un telefon. Este un computer pe care faci tot felul de chestii. Si, mai mult decat atat, este la tine in permanenta. Asta inseamna ca la cat de capabil este poate sa faca o groaza de lucruri. Sa manipulezi bani, in contextul in care banii sunt doar niste siruri de 1 si 0, nu cred ca este o problema. Totul tine de mai multi factori. Ok, nu poti sa inlocuiesti cash-ul, dar probabil ca acolo unde se va dori, se va face foarte usor pasul catre o chestie mobila. Gandeste-te ca un card este, de fapt, doar un obiect care iti da impresia de apropiere de banii tai. Nu e nimic mai mult. Au construit cardul din mai multe motive. Unul din acestea era nevoia oamenilor de a avea ceva in mana care sa le spuna "banii mei, banca mea". 

 

Cred ca problema nu este sa se treaca la telefoane mobile, ci sa se renunte la portofel. Sa ne uitam putin la ce portofel aveti. (Il arat, este un clip subtire, doar pentru bani - n.r.) Majoritatea au niste chestii din piele, burdusite cu tot felul de lucruri, pozele imense ale copiilor, ale sotiei, bunicii etc. Era in Seinfield George Constanza care avea un portofel din ala ca o caramida si mai punea in el si la un moment dat se desface… Deci cred ca renuntarea la portofel este mai grea. Cred ca daca ii facem pe oameni sa renunte la portofel, putem trece la plata cu telefonul sau cu un breloc agatat la chei.

 

AP: Aveti o prezenta activa in Silicon Valley. Cat de dificil este pentru o companie romaneasca sa fie prezenta in acel loc? Cati oameni lucreaza pentru Netopia in SUA?

 

AE: Este la fel de dificil ca si pentru o companie chinezeasca. In Silicon Valley nu conteaza de unde esti, conteaza cine esti si ce stii sa faci. Daca stii sa faci lucruri si le poti demonstra, atunci este minunat. Interesant e ca cei de acolo au un apetit foarte mare pentru companii straine si pentru oameni din alte parti si asta nu o fac din curiozitate, ci din faptul ca toata lumea vine acolo ca la Mecca. Eu am intalnit acolo mai multi europeni si am stabilit mai multe legaturi de prietenie cu oameni din Europa, decat in Romania. Aici nu ai unde sa te duci, n-ai cum sa te vezi cu ei. Pe cand acolo in fiecare zi te intalnesti cu cineva nou. 

 

In ceea ce priveste ce facem noi acolo, la inceput am pornit biroul ca o modalitate de a intelege o piata care e total diferita. I-as spune o piata normala, dar pentru noi e o piata atipica. Vroiam sa intelegem ce si cum pune in miscare acea piata, cum trebuie sa lucram s.a. Am invatat in Silicon Valley foarte multe lucruri care tin de logistica, de juridic, de business. Iar in momentul in care esti expus la o cultura globala incepi sa intelegi sau trebuie sa inveti si anumite chestiuni care tin de specificul culturii. De exemplu, cum sa faci o intalnire cu cineva din Japonia sau cum sa vorbesti cu cineva din Peninsula Arabica. Fiecare are anumite obiceiuri care tin de cultura si pe care aici probabil le-ai citit in carti sau le-ai vazut in filme. 

 

Revenind la ceea ce facem noi acolo, exista niste oameni care lucreaza pentru noi. In momentul de fata vorbim de patru persoane. Sper sa crestem mult mai mari. Ceea ce facem noi la Netopia e inovator. Are parte de foarte mult feedback pozitiv, dar are parte, si recunosc asta, si de o foarte mare doza de neincredere pentru ca este atat de inovator. Daca vin acum si spun "uite, am inventat un autoturism care foloseste foarta gravitationala ca sa zboare", o sa spui "pleaca de aici". Adica, chiar daca il vezi ca merge stai un pic si te gandesti daca o sa mearga oare tot timpul? 

 

Acum, revin, pentru ca stiu ca te intrebi: "Dar ce naiba faceti voi acolo si cand se va intampla ce trebuie sa se intample?" Efortul ca aceasta masinarie sa porneasca e un pic mai mare decat de obicei, dar asta ne va duce la niste rezultate mult mai rapide decat un model traditional. Nu stiu cat de clar sunt. Eu sunt clar pentru ca stiu ce vreau sa spun. Ideea este ca in loc sa lucram cu un milion de parteneri mici, am ales sa lucram cu doi parteneri mari. Nu sunt chiar doi. Sunt mult mai multi. Mai putini, dar mai mari. Cand lucrezi cu mamuti nu poti sa spui "semnez azi si vreau sa ii dau drumul maine". N-o sa poata ei sa ii dea drumul maine, n-au cum. Imagineaza-ti ca este un intreg mecanism pe care trebuie sa il puna in miscare. Cu cat compania este mai mare, cu atat birocratia este mai mare.

 

AP: Macar sectoarele din care sunt partenerii mamuti mi le-ati putea spune? 

 

AE: Comert, financiar…

 

AP: Ma duce gandul la Amazon.com...

 

AE: Stiu ca te duce gandul, acolo chiar vroiam sa te duca, dar nu o sa spun mai mult. 

 

"Daca maine chestia asta da faliment si ma apuc sa conduc masina de gunoi, o fac cu la fel de multa pasiune cum conduc aceasta companie."

 

AP: Ce cifra de afaceri v-ati stabilit obiectiv pentru 2012 sau ce crestere?

 

AE: Pe mine nu ma intereseaza cifrele, habar n-am. Motto-ul meu este: Urmaresc pasiuni si nu matricea. Nu cred in numere, cred in pasiuni. Daca maine chestia asta da faliment si ma apuc sa conduc masina de gunoi, o fac cu la fel de multa pasiune cum conduc aceasta companie.

 

AP: Planuiti sa va extindeti echipa in 2012, cati angajati aveti acum?

 

AE: Avem 15 angajati, fara cei din SUA. Prea multi! 

 

AP: Nu spuneti asta, ca o sa citeasca si ei!

 

AE: Nu se sperie, ca stiu si ei. Chiar unii spun: cand eram cinci era mai bine. 

 

AP: Inseamna ca nu extindeti echipa in 2012?

 

AE: Ba da, extindem echipa, doar ca avem asteptari ridicate. Avem trei reguli cand vine vorba de un angajat: sa fie loial, sa fie inovativ si sa fie jucator de echipa. Apropo de oameni... Cred ca am dat de doua ori anunturi: vrem sa gasim colectiv. De obicei marea majoritate a angajatilor pe care ii avem sunt cei care au sunat la noi si au spus: "Vrem sa lucram aici." Cum i-am ales? Le-am zis: "Ok, stai jos, da-i drumul, arata-mi ce poti." Noua din 10 au venit si au spus: "Noi nu putem." Chiar a venit un tip, s-a intamplat anul trecut, si a spus ca vrea sa lucreze aici, ca i se pare ca este o companie foarte buna. Mi-a zis: "Sa-ti aduc CV-ul." I-am zis: "N-am nevoie." Apoi a zis: "Lucrez, dar vreau urmatorii bani." "Ok, iti dau. Stai jos, fa impresie." Dupa cateva minute mi-a zis: "Nu, nu pot." Eu l-am acceptat initial. I-am acceptat toate conditiile. La mine nu exista negociere de contract sau de salarii: cat vrei, atat iti dau, n-am nicio problema cu asta. Dar asta inseamna ca si tu trebuie sa-mi dai exact ce mi-ai promis. Daca nu-mi dai ce mi-ai promis... In general cei care vin se autoexclud, nu stau asa sa fredoneze. N-au cum. Aici este o chestie de viata si de moarte. In momentul in care ai zeci de mii de tranzactii pe zi, asta inseamna ca in fiecare secunda ti-au trecut prin sistemele tale bani, oameni, vise, spune-i cum vrei. Trebuie sa fii sigur ca chestiile alea se intampla asa cum trebuie sa se intample, inseamna ca trebuie sa stii sigur ca ceea ce faci, faci foarte bine. Nu suntem un site de moda sau de stiri. Aici vorbim de bani, luam dintr-o parte si dam in cealalta si trebuie sa tinem cont de fiecare banut. Cineva a muncit pentru banii aia, si de o parte si de alta si trebuie sa le indeplinim asteptarile ambelor parti. Prin urmare, din echipa mea vor face  intotdeauna parte cei mai buni dintre cei buni. Ca si paranteza, cand angajam, angajam oamenii care nu au nici un pic de experienta.

 

AP: Ca sa fie modelati?

 

AE: Exact! Pana acum dintre cei buni n-a plecat niciunul! Au plecat doar cei care n-au rezistat.

 

AP: Ce planuri concrete legate de tehnologia NFC aveti? Ca asta se pare ca este lucrul momentului cand vine vorba de plati electronice.

 

AE: NFC vine de la No F....g Chance. Ei (promotorii NFC - n.r.) in acest moment pariaza un munte de bani pe asta. Vorbim de miliarde de dolari care s-au bagat in chestia asta. Nu pot sa dea inapoi. O sa fie impuse si sistemele NFC pe piata. Practic este ceva impachetat mai frumos. NFC este "cool" si interesant nu pentru banci, nu pentru VISA si MasterCard, sau ma rog, pentru VISA si MasterCard indirect, ci pentru producatorii de telefoane. Cred ca dintr-o data vad ca au posibilitatea sa scoata bani si din alte chestii. De ce in loc sa dai cu cardul, trebuie sa dai cu telefonul? Sau de ce sa am cinci carduri cand pot sa am un card care sa fie si buletin si semnatura electronica si card bancar si le am pe toate in unul?

 

AP: In concluzie, nu v-ati gandit la nimic concret legat de NFC?

 

AE: Avem si noi pe roadmap NFC. Trebuie sa fii si acolo pentru ca piata te va duce, dar asta nu inseamna ca NFC va fi o chestie de succes. Au facut NFC si au zis: "Bun, daca cipul ala sta pe un card, de ce sa nu stea si intr-un telefon? Sau de ce sa nu stea pe... un ceas." Dar faptul ca iei un cip si il pui in alte lucruri nu inseamna ca faci o revolutie. Am un cunoscut in America care mi-a zis: "Am inventat o tehnologie de plati mobile." Ii zic, "arata-mi!" Si vine si imi scoate o bratara cu cip NFC. I-am zis: "Imi pare rau, nu ai inventat. Ai reimpachetat."  Ai luat o ciorba si ai pus-o intr-un castron de metal. Ma rog, dar macar a facut ceva.

 

"O chestie care este neplacuta in tara asta este ca intotdeauna e vina cuiva."

 

AP: Care sunt calitatile de care are nevoie un antreprenor pentru a avea succes?

 

AE: Trebuie sa creada in ceea ce face. Chiar anul trecut m-am intalnit cu un tip care a venit cu o idee. Si, ma rog, mi-a explicat el acolo si zic: "Bai lasa-ma!". Era un fel de concurs din asta. Era foarte interesant facut, eram mai multi mentori, fiecare pe cate ceva. Eu eram la - mi-au dat-o ca era cea mai simpla, dar parea una din cele mai complicate de fapt - coaching. 

 

Si a venit asta si-mi explica el acolo ce face cu serviciul lui si i-am zis: "Tu nu crezi in chestia asta! N-ai nicio sansa! Nu ca n-ai nici o sansa, dar tu nu crezi in chestia asta. Spune-mi de ce faci asta, de ce esti aici, de ce te minti ca tu crezi?" "Nu, ca eu cred", imi zice. "Bai, nu crezi. Felul in care imi explici si incerci sa ma convingi ca asta este urmatorul mare lucru ma face sa cred asta." Indiferent ca inventezi apa, roata, trebuie sa imi arati ca este deosebita, ca este cea mai rotunda roata din cate exista. Dar trebuie sa o faci asa incat sa se simta un val de energie venind dinspre tine. 

 

In schimb, am un alt exemplu la un amic foarte bun din Austria, care este acum in State. Anul trecut m-a batut la cap cu un proiect de-al lui. Stii cum era? Pusese baiatul ala o pasiune, gasea si vorbea si iti explica si-i veneau o mie de idei pe moment si ti le spunea. A plecat din Austria si s-a intors din nou, anul asta. M-am intalnit cu el sa-mi spuna ce a facut si zic: "Bai, asta este cu totul altceva decat mi-ai spus anul trecut, intelegi?" "Este altceva...", zice. "Cum, si ala de anul trecut?" "Ala n-a mers. Dar acum totul merge foarte bine." Si era pasiunea... intelegi? Asta este ceea ce vreau sa vad. La noi, in Romania, este asa: ori renunti prea devreme, ori nu renunti si mergi pana in panzele albe si la final te impusti in cap. 

 

A doua chestie pe care trebuie sa o ia o persoana in considerare este sa nu se minta. Daca incepi sa te minti pe tine, ai pus-o! Tu esti cine esti si trebuie sa stii pe unde te afli. Iar o chestie care este neplacuta in tara asta este ca intotdeauna e vina cuiva. Nu exista, din pacate, "Bai, am gresit!". Am gresit, asta e, hai sa vedem cum putem sa reparam si sa vedem, sa analizam ce s-a intamplat, cum putem sa trecem peste. Cand vorbesc cu oameni ii intreb: "Bun, de ce nu ai facut aia?" "Pai ca...", incep ei. N-am nevoie de explicatii. Nu ma intereseaza motivele. Daca n-ai facut spune ca n-ai facut ca sa stiu ce decizii iau, daca mergem mai departe, motivele pentru care s-a intamplat. Daca sunt niste motive care tin de operational, organizare, flux s.a. Ca sa stiu cum puteam evita dracia asta si sa mergem mai departe. Pana cand un om moare, lucrurile se pot repara. 

 

AP: Care sunt principalele realizari ale Netopia in 2011 si ce tinte principale aveti pentru acest an? 

 

AE: As pune faptul ca am reusit sa - intr-un fel neasteptat de satisfacator - convingem lumea sa inceapa sa foloseasca cardurile. Ceea ce am inceput in 2010 pe partea de plati online a fost sa convingem comerciantii si cumparatorii sa accepte acest mijloc de plata, avand in vedere ca in ultimii ani resursele introduse de catre principalii nostri competitori in aceasta zona au fost la minima rezistenta si practic a trebuit sa facem aproape totul de la zero. Existau conditiile necesare, dar nu suficiente. In 2011 am deschis niste linii de business, dar nu pentru noi, ci pentru partenerii nostri, prin aducerea site-urilor de reduceri (sunt peste 140 in Romania si majoritatea folosesc platforma mobilPay de la Netopia - n.r.), de exemplu, si am mizat pe ele in contextul in care am convins utilizatorii sa scoata cardul din buzunar si sa plateasca doi lei pentru ceva. Este o realizare mai mare decat daca as fi facut 500 milioane de euro, pentru ca asta imi da o idee despre ceea ce se poate intampla in viitor. A nu se intelege ca tot business-ul nostru e format din site-uri de reduceri. Anul trecut, de exemplu, au venit Vodafone si Vola.ro pe platforma noastra. 

 

Noua ne place sa spunem ca suntem mai mult decat un furnizor. Noi dezvoltam si oferim solutii in conjunctie cu partenerii nostri. O alta realizare in 2011 a fost faptul ca am reusit sa aducem noi servicii inovatoare care sa ajute la comunicarea intre parteneri, intre parteneri si cumparatori, intre cumparatori si asa mai departe. Am facilitat accesul la mijloace aditionale de plata. De exemplu, am introdus plata cu cash.

 

O alta realizare, avand in vedere contextul economico-politic global, este faptul ca am mers pe trend crescator, in contextul in care am vazut la foarte multi alti jucatori din piata sau alte companii ca si-au redus masiv cheltuielile, veniturile, profitul si asa mai departe. Adica, practic, impreuna cu partenerii nostri am reusit sa crestem pe o piata care era in scadere, iarasi o realizare, dupa parerea mea, suficient de interesanta. 

 

Pe zona de card, de plati cu cardul, Netopia a consemnat o crestere de aproape 30% a cotei de piata pe volumul de tranzactii, deci nu valoare, ci volum. Asta inseamna ca s-a ajuns la o cota de 40% de piata, adica 1,4 milioane tranzactii procesate.

 

Ce ne-am propus sa facem anul acesta? In 2012 continuam ceea ce am facut pana acum in primele patru luni. Am continuat partea de dezvoltare si de integrare de noi servicii. De exemplu, unul din ele este partea de transfer bancar, care, ma rog, este o solutie interesanta prin prisma faptului ca am simplificat, din perspectiva partenerilor nostri, felul in care isi construiesc business-ul, isi colecteaza banii. De fapt ceea ce nu se intelege foarte bine sau inteleg doar unii in Romania este ca cea mai de pret resursa pe care o ai la dispozitie nu sunt nici oamenii, nici tehnologia, ci este timpul. Cu cat iti faci un management mai bun al timpului si poti sa construiesti mai multe intr-un timp foarte scurt e cu atat mai bine. Ceea ce facem noi este sa integram cat mai multe servicii in asa fel incat sa luam povara a tot ce inseamna plati sau comunicarea cu clientii si sa ii lasam pe partenerii nostri sa se concentreze pe ce stiu mai bine: comert, servicii, marketing s.a.

 

Vorbim de o schimbare in felul in care se abordeaza problema si cred ca daca vom reusi sa schimbam asta la nivel de, nu stiu, 5% din piata, tot este o mare realizare. Pentru ca in Romania exista o frana: toata lumea, asta comparativ cu experienta pe care o am in California, stie sa faca de toate si mai putine bine, pe cand in partea cealalta este ok sa delegi, este ok sa externalizezi, atata timp cat poti si ai pe cine sa te bazezi. Asta facem si noi. Am inceput cu o chestie, care probabil e cea mai delicata - sa facem managementul la bani. Asta arata seriozitatea noastra si increderea care ni se acorda.