Atunci cand suna ceasul la timp, sa-i multumim lui Hooke?
robert hookefizicianceasstiinta
Pe 3 martie 1703 se stinge viata savantului englez Robert Hooke, astronom si fizician, care a lasat posteritatii fructele cercetarilor sale.
Nascut pe 18 iulie 1635, in Anglia, pe insula Whight, la Freshwater, a studiat la Universitatea Oxford, unde a fost asistentul fizicianului englez Robert Boyle, fizician, chimist si inventator irlandez.
Desi a avut nenumarate contributii in domeniul stiintei, numele lui Hooke este asociat cel mai bine cu descoperirea si formularea matematica a legii care-i poarta si numele, a elasticitatii.
Tot lui ii datoram
telescopul gregorian, cu ajutorul caruia se pot observa celulele vegetale.
Ca arhitect, acest
Leonardo al Angliei, asa cum fusese denumit de Allan Chapman, a realizat designul mai multor cladiri, care, din pacate, au supravietuit timpului in numar mic, printre acestea aflandu-se
Casa Montague si
Spitalul Bethlehem.
Hooke a emis ipoteza gravitatiei prin formularea teoriei cu privire la revolutia planetelor, anticipand teoria fundamentala dupa care Isaac Newton a formulat celebra lege a gravitatiei.
Insa ca noi sa avem acces nelimitat la aceasta renumita lege, a dat o mana de ajutor si faimosul Kepler, prin legile sale alcatuind tapetul pe care Newton va scrie in stiinta.
Rolul important al lui Hooke in revolutia stiintifica, atat prin activitatea experimentala, cat si teoretica, a fost major.
Cercetarile si observatiile sale legate de folosirea balantei cu arc pentru reglarea ceasurilor au condus la inventarea pendulei cu arc, fapt ce a conferit o mai mare exactitate ceasurilor.
Si chiar daca am invatat despre aceste lucruri la timpul potrivit, tot vremea a facut ca unele dintre ele sa fie inlocuite de alte informatii compatibile momentului. De aceea, din cand in cand, iar acum vorbesc din punctul meu de vedere, e chiar util sa ni le reamintim. Oricum, o perioada de acum incolo, de cate ori va suna ceasul dimineata, ma voi gandi si la Hooke.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
