Cand caroseria masinii serveste ca baterie
automobilematerialecercetare tehnologicafibra de carbon
Cercetatorii suedezi studiaza noi materiale pe baza de fibre de carbon care ar putea alimenta vehiculele electrice, facand totodata parte integranta din structura lor.
Din ce in ce mai multi constructori de automobile produc vehicule hibride sau in intregime electrice – un mijloc de a reduce folosirea carburantilor fosili si de a elimina emisiile poluante. Din pacate, aceste masini sunt relativ scumpe, iar vehiculele suta la suta electrice au o autonomie limitata. De exemplu, Tesla Roadster, o masina sport electrica, are o baterie ce cantareste 450 kg, ceea ce reprezinta mai mult de o treime din greutatea totala a vehiculului. Este nevoie de multa energie fie si numai pentru a transporta o baterie cu o asemenea greutate.
"Daca vrem sa impunem utilizarea automobilelor electrice, trebuie sa reducem greutatea vehiculelor. Este punctul de pornire al lucrarilor noastre”, afirma Leif Asp, coordonatorul unei retele de cercetatori care este pe cale sa puna la punct o masina electrica de conceptie inedita, in care o parte a caroseriei joaca rolul de baterie gratie unor noi materiale pe baza de fibre de carbon. "Am reusit sa gasim varietati de fibre de carbon extrem de eficace pentru a stoca ioni de litiu", a precizat Leif Asp.
Un material ecologic, usor si rezistent
Ionii de litiu sunt o componenta a bateriilor cu litiu, predominante in electronica moderna. Fibra de carbon era utilizata pana acum in articole de sport precum biciclete si rachete de tenis. Asociata cu plasticul, ea a dat nastere unui material care este in acelasi timp usor si rezistent. Astazi, utilizarea fibrei de carbon se raspandeste treptat in aeronautica si productia de automobile.
Noile materiale plastice intarite cu fibra de carbon sunt ecologice, in sensul in care ele permit scaderea greutatii masinilor si avioanelor. Dar acest material poseda inca o proprietate pe care industria nu a exploatat-o pana in prezent: el este capabil sa stocheze energia, cel putin in teorie. Leif Asp lucreaza la Swerea Sicomp, un institut de cercetare semipublic din Mölndal (in sud-estul Suediei), si detine o indelungata experienta in privinta materialelor plastice ranforsate cu fibra de carbon, indeosebi in domeniile aeronauticii si centralelor eoliene.
El colaboreaza, intre altii, cu Volvo Cars, Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm, Scoala Politehnica Chalmers din Göteborg sau Universitatea Tehnica din Lulea, precum si cu cercetatori britanici pentru a pune la punct ceea ce ei numesc "baterii structurale" – adica baterii atat de solide, rezistente si maleabile, incat ele pot inlocui piesele de caroserie ale unui vehicul. Proiectul beneficiaza de subventii din fonduri europene pentru cercetare si din partea Fundatiei pentru cercetare strategica din Suedia.
Recent, Leif Asp si cativa dintre colaboratorii sai au finalizat ceea ce considera a fi un progres major: servindu-se de fibre de carbon de un anumit tip, ei au reusit sa reduca considerabil timpul de incarcare a bateriilor. Leif Asp prevede ca, in cativa ani, bateriile cu fibra de carbon vor ajunge si pe telefoanele mobile si pe calculatoare. Iar ceva mai tarziu, in 15-20 de ani, pe sosele vor circula automobile electrice echipate cu astfel de baterii – in care fibrele de carbon nu vor mai fi fabricate pornind de la carbune fosil, cum este cazul pentru fibrele actuale, ci pe baza unor materii prime forestiere.
Baterii pe baza de alge verzi
Bateriile cu fibra de carbon ale viitorului ar putea avea la baza algele verzi. Maria Strömme, cercetatoare la Universitatea Uppsala, isi consacra lucrarile acestui material. Cercetatoarea si doctorandul ei, Albert Mihranyet, au produs senzatie prezentand o baterie constituita din elemente rudimentare, intre care o "hartie" pe baza de Cladophora glomerata – o alga verde – amestecata cu apa, sare de bucatarie si putin plastic. Aceasta alga foarte comuna, sursa a numeroase probleme in lacuri si pe litoral, are fibre de carbon dotate cu o structura specifica. Proprietatile electronice ale acestor fibre permit fabricarea unor baterii care beneficiaza de un timp de incarcare ultrarapid.
Echipa de cercetatori de la Uppsala a primit fonduri pentru a-si exploata descoperirea si a pune la punct baterii puternice utilizabile in industria auto. Leif Asp subliniaza ca drumul care duce la o masina neutra pentru mediu este lung si presarat cu obstacole, si ca vor coexista cu siguranta un mare numar de modele hibride diferite, a caror energie va fi furnizata cel putin in parte de baterii.
Sursa: Dagens Nyheter, via Courrier International
Un produs media marca Rentrop&Straton 
