Investitiile straine in Romania: A doua cea mai mica valoare din regiune
investitii strainevaloareflux anualromaniaeconomie
Investitiilor straine directe in Romania reprezinta a doua cea mai mica valoare din regiune, după Bulgaria. Aportul investitiilor straini in economia autohtona a capatat amploare abia dupa anul 2000, pentru ca in prezent valoarea capitalului strain sa se ridice la 62 de miliarde de euro.
Un studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) si Consiliul Investitorilor Straini (FIC) arata ca investitiile straine au contribuit masiv in primul rand la modernizarea economiei si la integrarea in zona europeana, in timp ce companiile formate ca urmare a fluxurilor de investitii din afara au ajuns la angajarea a 1,2 milioane persoane.
Potrivit raportului, performantele scazute ale Romaniei in atragerea investitiilor straine au mai multe surse aferente cadrului legislativ de dupa 1990:
a)O prima cauza o reprezinta lipsa unui document strategic care sa se refere in mod concret la stimularea ISD. Existenta unei strategii pentru atragerea ISD este esentiala pentru determinarea așteptarilor economiei de la ISD, ca și pentru
Stabilirea rolului și importantei acestora pentru dezvoltarea economica. Incepand cu anul 2008, Documentele de Politica Industriala, cele mai apropiate de ceea ce a cunoscut Romania ca strategie pentru investitiile straine, nu au mai fost concepute; dupa aceasta data au fost inlocuite de strategiile dezvoltate ca obligatii asumate in calitate de membru al UE, mult prea generale pentru a indeplini rolul necesar din perspectiva stimularii ISD.
Lipsa sectoarelor strategice de atragere a investitiilor este o alta sursa de incertitudine pentru investitori, caror nu le ramane decat sa ia decizia de investire pe baza de fler. Strategia Guvernamentala pentru Imbunatatirea și Dezvoltarea Mediului de Afaceri din anul 2010 sugereaza in mod clar lipsa unui document strategic pentru imbunatatirea mediului de afaceri, care sa aiba in vedere orientarea politicilor guvernamentale viitoare cu privire la acest aspect, a unei strategii sau politici nationale de infiintare a structurilor de sprijinire a afacerilor și de cercetare -dezvoltare și a unui brand economic de tara. Romania nu a avut dupa 1990 o viziune coerenta și nici obiective care sa indice motorul de dezvoltare economica in viitor, in contextul unei economii tot mai integrate la nivel global.
b)A doua cauza rezida in lipsa parghiilor economice de atragere a ISD. In schimb, Romania are un sistem de facilitati fiscale și financiare generalizat, aplicabil in principal companiilor mari, care nu face diferenta dintre investitorii autohtoni și cei straini. La momentul actual, exista doua scheme de ajutor de stat pentru care pot aplica atat firmele nationale, cat și cele straine:
•Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor ce promoveaza dezvoltarea regionala prin crearea de locuri de munca (HG 332/2014), care are in vedere toate sectoarele economice. Ajutorul este oferit in functie de regiuni, iar investitorul are obligatia de a crea cel putin 20 de noi locuri de munca, dintre care minim 3 pentru lucratori defavorizati.
•Schema de ajutor de stat avand ca obiectiv stimularea investitiilor cu impact major in economie (HG 807/2014), dedicata tuturor sectoarelor economice. Ajutorul acordat este nerambursabil È™i difera in functie de regiunea de implantare a investitiei. Parcurile industriale È™i clusterele menite sa imbunatateasca mediul de afaceri sunt puternic concentrate in zonele deja dezvoltate ale tarii È™i nu sunt in intregime functionale. Romania are nevoie de criterii clare de performanta (de pilda, numar de locuri de munca create, regiunea de implementare a investitorilor, volumul cheltuielilor cu cercetarea, dezvoltarea È™i inovarea etc.) pe baza carora sa acorde facilitati fiscale È™i financiare investitorilor, astfel incat sa se poata evalua in mod concret aportul adus de investitia straina in Romania.
c)A treia cauza tine de eficienta scazuta a agentiilor romanești de atragere a investitiilor, care nu au sugerat ca ar avea o pozitie de forta ca partener de negocieri pentru
investitorii straini sau ca reprezentant guvernamental. Din nefericire, Romania nu are experienta unei agentii de succes in atragerea ISD. Schimbarile care privesc institutia publica cu care investitorul strain ar trebui sa intre in contact sunt frecvente (precum schimbarea denumirii, transferul controlului de la Guvern la ministere etc.), ceea ceatrage atentia asupra lipsei de consecventa in promovarea ISD. Deși o buna parte a atributiilor in promovarea ISD sunt transferate de la o institutie la alta o data cu schimbarea numelui agentiei, simpla redenumire a acesteia sau transferul coordonarii de la Guvern la Ministerul Economiei și invers se poate dovedi bulversanta pentru investitori.
Stocul de ISD, adica valoarea totala a investitiilor straine realizate in perioada 1990 – 2015, se ridica la 62,3 miliarde euro, una dintre cele mai mici valori din regiune. Bulgaria este singura tara care inregistreaza valori mai mici, de 37,95 miliarde euro, in timp ce Polonia are un total de 192,04 miliarde euro, Cehia de 101,9 miliarde euro, iar Ungaria de 83,04 miliarde euro. Tara noastra are o problema majora in perioada analizata, respectiv prima decada, in care investitiile straine au fost ca si inexistente. Stocul de ISD la finele lui 1999 era de 5,3 miliarde euro, in timp ce in Polonia era de 24,5 miliarde euro, iar in Ungaria de 21,8 miliarde euro.
Fluxul anual de ISD a crescut, in perioada 1999 – 2006, de la 0,96 miliarde euro pana la 8,68 miliarde euro, o majorare care a coincis cu deschiderea si modernizarea economiei, miscare resimtita si prin cresterea PIB. In 2007, anul aderarii la Uniunea Europeana, fluxul de ISD a consemnat o scadere de 17,8% fata de anul anterior, pentru ca in 2008 sa se inregistreze un varf al ISD, fiind si anul in care am depasit Polonia. Din pacate, in 2009 Romania si-a pierdut atractivitatea pentru investitorii straini, in principal ca urmare a crizei financiare globale, care a lovit in acel an si tara noastra. „Fluxurile de ISD au scazut drastic si au fost de aproape trei ori mai mici in 2009 decat cu un an in urma, similar situatiei din Ungaria si Bulgaria“, se arata in studiu, care precizeaza apoi ca 2011 a devenit cel mai slab an de dupa 2008, cu ISD de cinci ori mai mici decat in 2008.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
