Legea celor 90 de minute ne ajuta sa fim mai productivi

Legea celor 90 de minute ne ajuta sa fim mai productivi organizare eficientaritmuri biologiceleadershiptony schwartz

In prezent, zilele de munca sunt mai trepidante decat oricand, intre numeroase e-mail-uri si sedinte, si din ce in ce mai multi angajati aleg sa sara peste pauza de masa sau se hraneasca rapid cu mancaruri putin nutritive pentru a putea sustine ritmul. Dar aceasta este o alegere nepotrivita, afirma Tony Schwartz, CEO al companiei Energy Project si autor al mai multor lucrari de psihologie practica si leadership, in cotidianul New York Times.
Tony Schwartz reaminteste ca din ce in ce mai multe cercetari indica faptul ca "reinoirea strategica", adica a face exercitii in timpul zilei, a dormi mai mult noaptea, a face scurte sieste dupa amiaza, a lua mai multe vacante si a petrece mai mult timp liber in afara programului de lucru, amelioreaza nu doar sanatatea, ci si productivitatea si performanta la lucru. In mod paradoxal, cel mai bun mijloc de a face mai mult este de a petrece mai putin timp la munca.
Atunci cand avem mai mult de lucru suntem tentati sa sporim timpul pe care il alocam indeplinirii sarcinilor. Dar timpul este o resursa finita si nu putem creste nedefinit numarul orelor pe care le petrecem muncind. In schimb, putem sa ne sporim energia, care, spre deosebire de timp, este reinoibila. Aceasta filosofie este contraintuitiva si vine in opozitie cu sistemul de valori obisnuit al companiilor, care glorifica adeseori orele suplimentare.
Cu toate acestea, studiile arata ca mai mult somn, fie el in timpul noptilor mai lungi, fie ca sieste in timpul zilei, favorizeaza cresterea productivitatii. Cercetarile efectuate asupra vacantelor ajung la concluzii similare.
 
Ciclurile diurne au 90 de minute, ca si cele nocturne
In anii 1960, profesorul Nathaniel Kleitman (originar din Chisinau, Basarabia) a descoperit ca starea noastra de veghe, la fel ca si somnul nostru, este compusa din cicluri pe durata carora trecem progresiv de la o stare in care suntem alerti la o stare de oboseala fiziologica, grosso modo la fiecare 90 de minute. Corpul nostru ne trimite semnale pentru a cere o pauza, dar de cele mai multe ori noi ignoram aceste semnale.
Profesorul de psihologie Anders Ericsson si colegii sai de la Universitatea de Stat din Florida au studiat atleti, muzicieni, actori si jucatori de sah si a demonstrat ca cei mai buni dintre ei se antreneaza in sesiuni care nu depasesc 90 de minute. "Pentru a maximiza beneficiile practicii pe termen lung, indivizii trebuie sa evite epuizarea si sa-si limiteze activitatea la o durata pornind de la care ei vor putea sa se recupereze complet zilnic sau saptamanal", considera Ericsson.
 
Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese
Tony Schwartz a explicat ca a experimentat el insusi aceasta metoda atunci cand a redactat ultima sa carte, lucrand in sesiuni de scris de cate 90 de minute. In vreme ce scrierea primelor sale trei carti i-a luat cate un an, n-a avut nevoie decat de 6 luni pentru a o termina pe ultima.
Organizarea companiei sale a fost si ea gandita pentru a optimiza repausul angajatilor, care beneficiaza de o sala de relaxare, sunt invitati sa faca sieste, sa profite de pauze lungi pentru a lua masa si au de asemenea posibilitatea sa lucreze de acasa. 
"Ideea noastra de baza este ca energia pe care angajatii o investesc in propria activitate este mult mai importanta in termeni de valoare pentru munca lor decat numarul orelor de lucru. Gestionand energia intr-un mod mai competent este posibil sa facem mai mult, in mai putin timp si mai durabil". In zece ani, niciun salariat n-a parasit compania, a mentionat el. 
 
Sursa: Express.be