Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (X)


Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (X)
de la 14 Sep. 2018 Exclusiv
Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (X)
Intrata in primul razboi mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi, care a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.


In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.

Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.

Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.

Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Facem, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani rasfoind doua dintre ziarele care apareau in epoca: cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.

Grav ranit intr-un atentat, Lenin e pe cale sa-si dea obstescul sfarsit, iar camarazii sai se gandesc cu cine sa-l inlocuiasca, un barbat din Popa Nan angajeaza un tinichigiu sa-i faca din cazanul de rufe cazan de tuica, zeci de mii de negri africani lupta pentru Franta in razboi, Bucurestiul este suprapopulat, se pune la cale o afacere murdara cu carutele rechizitionate de armata, matrapazlacuri si la depozitele militare de alimente, un oltean a incercat sa vanda carbuni cu un cantar masluit...



"Drapelul", 5 septembrie 1918

Cenzura

Iar devine din ce in ce mai nemiloasa fata de noi, caci fara a-si da seama de ce are si nu are rezon, se impiedica acuma si in publicarea de noutati zilnice.
Oare publicului romanesc sa nu-i fie iertat sa stie ceeace stie publicul maghiar, caci aceea ce scriem noi aproape tot e publicat si in foile maghiare (...)

Stiri marunte

Din Paris se anunta ca ministrul de razboi francez a adresat o epistola de multumita deputatului negru Diagne pentru osteneala ce si-a dat intru recrutarea celor 75 mii Negri pe seama Frantei, intre cari 55 mii sunt din Africa vestica franceza, iar restul de pe ecvator. Ministrul francez scrie ca Negrii acestia sunt adevarati atleti, fiind adversari temuti ai Germanilor.  



"Drapelul", 10 septembrie

Cultura

Zilnic auzim vorbindu-se despre cultura, dar tot zilnic trebuie sa constatam ca lumea mare nu prea norocos interpreteaza intelesul acestui cuvant: cultura.

Cultura este o samanta care nu creste in fiecare pamant. Daca vreai sa incolteasca si sa creasca si in pamantul teu, grijeste mai inainte sa vezi daca acel pamant e prielnic ori nu pentru ea; iar daca nu e prielnic, ogoreste-l si-i da toate cele ce se recer pentru ca sa poata creste in el cultura.

Noi confundam de multe ori cultura cu instructia. Sunt indivizi, popoare si state, cari au la activul lor multa instructiune agonisita prin multa diliginta despre cari nu se poate spune ca sunt culti sau culte pana cand vezi acolo egoismul cel mai cras si despretuirea a tot ce nu e al lor (...)

Dovada ne este razboiul actual, care nimiceste tot ce lumea a produs bun pana acum. Intocmai ca pe timpul barbarilor! Iar pe barbari istoria nu-i clasifica intre popoarele culte. Ce vorbim dar astazi de veacul culturei? Barbari si iar barbari!

S’a vorbit mult si s’a laudat: cultura franceza, cultura germana, cultura engleza etc. Si iata ce fac astazi aceste popoare!

De alta parte s’a vorbit mult de inferioritatea culturala a poporului rusesc si iata ca astazi a fost cel dintai popor la care s’a manifestat simtul de umanitate si de dreptate.



Rechizitionarea materialului de zidit

Monitorul oficial publica o ordinatiune ministeriala care rechizitioneaza materialul de zidit. Conform ordinatiunei, fiecare cine are material de zidit (caramida, tigla, cement, var etc.) e dator sa anunte cantitatea de care dispune autoritatilor designate.

Stiri marunte

Din Stockholm se anunta ca deoarece nu se stie cum va decurge morbul lui Lenin, a fost convocat consiliul comisarilor poporali spre a se convorbi situatia noua si de a rezolvi chestia substituirei lui Lenin. Comisarii au cazut de acord ca intrucat voiesc sa se sustina la putere trebue sa se foloseasca de toate mijloacele teroarei.



"Renasterea", 1 septembrie 1918

Antanta si Romania

Cu prilejul implinirei a doi ani de la intrarea Romaniei in razboiul mondial, ziarele liberale din Iasi au mai gasit curajul de a glorifica actul de la 14 August 1916, glorificandu-l cu o mandrie careia zadarnic am cauta sa-i gasim macar o umbra de convingere.

Caci e paradoxal sa glorifici o actiune ale carei rezultate dezastruoase, vazute si simtite cu durere de tara intreaga, o osandesc cu o severitate implacabila.



Criza de locuinte. Refugiatii au devenit elementul de concurenta al chiriasilor bucuresteni. Cand va inceta criza

Capitala sufera acum, pe langa multe altele, si de o criza serioasa de locuinte.

La prima privire aceasta constatare ar parea un paradox, cand stiut e ca atatea sute de familii, numai din cele cunoscute, se afla refugiate in Moldova, unele prin Elvetia, Franta si chiar prin Suedia sau Germania.

Explicatiunea insa nu e greu de aflat. In Bucuresti se afla refugiate astazi cateva mii de familii de provinciali din Dobrogea, Muntenia si din Oltenia. Multi din muntenii si oltenii cu stare s’au inapoiat la caminurile lor. Cei cu mijloace mai reduse, insa, cei carora le-a fost devastat avutul in retragerea trupelor cum si dobrogenii, toti cati s’au refugiat se gasesc azi la Bucuresti, unde si-au gasit ocupatii. Barbierii din Constanta au devenit stambari, bacanii vand paseri si oua sau carne clandestina, samsarii de cereale din Tulcea si de la Bazargic vand sireturi de ghete si pepeni verzi pe str. Lipscani etc. etc.

Mica publicitate

Tinichigiu special pentru a-mi transforma cazan de rufe in cazan pentru fabricarea tuicei, cauta Baduleanu din str. Duzilor 19, Cartierul Popa Nan.



"Renasterea", 2 septembrie

O "mare fabrica" de carute in Moldova. Samsarii  vor sa cumpere carutele rechizitionate in timpul rasboiului spre a le vinde cu preturi fabuloase

Se stie ca, atat in timpul retragerei cat si dupa retragere, armata a aglomerat in Moldova, pentru trebuintele sale, zeci de mi de carute, dintre cari cele mai multe au stat toata vremea neintrebuintate. Gratie sistemului nostru nenorocit de rechizitii si proastei organizari administrative s’au luat carute peste necesitatile chiar exagerate ale armatei pentru ca aceste unelte foarte utile taranului sa fie apoi abandonate in cine stie ce parc de unitate militara expuse intemperiilor si deteriorarei.

In felul acesta s’au stricat mii de carute, iar acelea care au fost intrebuintate si s’au degradat in timpul lucrului au fost la randul lor parasite deoarece nu exista posibilitatea de a a fi reparate. Astazi stau prin garile, satele si orasele Moldovei, pe unde afla instalata vreo unitate sau alta institutie militara, mii de asemenea carute, lasate in parasire.

Se pare ca masura de a nu se revinde carutele deteriorate sta in legatura cu o mare afacere: se incearca cumpararea pe un pret derizoriu a carutelor rechizitionate de catre minister, carute cari, reparate, vor fi vandute apoi taranilor si agricultorilor pe preturi ca pentru vremurile de acum.

Fapte din Capitala. O hotarare salvatoare

D-l Rafail Stefan, verificator la biroul de masuri si greutati din calea Serban Voda, a reclamat autoritatilor ca un oltean care venise cu cosurile cu carbuni si cu balanta la verificare, gasindu-i-se balanta falsa a lasat cosurile si a fugit.



"Renasterea", 4 septembrie

Depozitele militare de alimente. Un mister care trebuie sa ramana pana la "pacea generala"

La inceputul aparitiei noastre am spus ca ar fi cel mai bun lucru daca Ministerul de razboiu ar lua masuri ca toate depozitele miliatre: de echipament, medicamente, armament etc., sa fie imediat inventariate.

Ministerul de razboiu a luat atunci dispozitiunea ca sa i se trimita situatii de starea si cantitatea materialelor si proviziilor. Ordinul acesta insa n’a fost pretutindeni respectat. Depozitele de proviziuni n’au fost cercetate serios nici pana azi.

Si se afirma, cu staruinta, ca scriptele incepute la Bucuresti, cuprinzand acapararea de vite, fabricatiunea de conserve etc., si continuate in Moldova prezinta nereguli cari se lovesc grav de legea contabilitatii generale a statului.

Mica publicitate

Secretul gandirei a fost desfiintat de ilustrul telepatist Eugen de Rubini care cu o iuteala extraordinara va ghici asta seara la Ateneu gandul tuturor acelora cari vor incerca sa-i patrunda misterioasei sale stiinte.

"Renasterea", 5 septembrie

Lipsa pregatirei militare. Un dezastru prevazut

Razboiul a scos in evidenta lipsa pregatirei noastre militare, reaua organizatie pe care au dat-o armatei conducatorii ei si ministrii ce s-au perindat la Ministerul de razboiu. Inca de la inceputul campaniei s’a putut vedea cu legitima ingrijorare ca organizarea armatei lasa mult de dorit, ca ne lipseau conducatori capabili si ca multi sefi de unitati nu erau deloc pregatiti pentru sarcina grea si plina de raspundere ce li se incredintase.

"Renasterea", 9 septembrie

Cine e Lenin?

Atentatul savarsit la Moscova impotriva lui Lenin, atentat care era sa coste viata acestuia, a adus iara la ordinea zilei numele omului care stapaneste astazi Rusia si care, acum un an, d’abia incepuse sa se faca cunoscut in Europa.

De fapt, cand a izbucnit revolutia in Rusia, Lenin, al carui nume adevarat e Wladimir Iljitch Ulianow, era prea putin cunoscut chiar de catre compatriotii sai si mai ales de aceia cari nu apartineau cercului socialist.

Nascut la 10 aprilie 1870 , la Simbirsk, ca fiul unui director de scoala, a invatat sa cunoasca de timpuriu cat de mult era stanjenita educatia poporului din cauza mizeriei si a stapanirei tariste (...)

Va urma

















Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016