Banalizarea notei 10
evaluare nationala 2013invatamantexamenbacalaureatmatematicalimba romanauniversitate
De la "fabricile de diplome", facultatile in care intrai fara examen si absolveai fara batai de cap, sistemul de invatamant din Romania a ajuns la faza "fabricilor de note bune". De-abia implementat, conceptul abordarii serioase, sub stricta supraveghere, a examenelor de la finalul ciclurilor de invatamant e subminat de politica subiectelor facile, care dau sute de absolventi de 10 si procente fabuloase de promovabilitate. Cu ce pret toate astea?
Peste 75% dintre elevii inscrisi zilele trecute la testarea de
Evaluare Nationala au obtinut note peste 5. In numai un an, promovabilitatea s-a imbunatit cu mai bine de 10 procente, fara sa mai punem la socoteala contestatiile, care abia urmeaza sa fie depuse pentru sesiunea 2013.
„Spre deosebire de anul trecut, in acest an subiectele au fost calibrate corect, adica de nivel mediu plus. Notele sunt distribuite corect pe curba lui Gauss”, explica, savant, surse din Ministerul Educatiei. In fapt, testele au fost, pur si simplu, ridicol de simple, „la mintea cocosului”, replica voci avizate – si tot mai numeroase.
Ca va fi fost un reflex al sistemului - caruia i s-au imputat mereu rezultatele dezastroase ale ultimelor generatii de elevi - de a slabi gradul de dificultate al subiectelor pentru a lasa loc unei aparente de profesionalism, ca va fi fost o actiune premeditata la nivelurile cele mai inalte ale politicii pentru a castiga putina pace sociala, conteaza si nu prea.
Intrebarea care se pune e cui ii foloseste o generatie de elevi care nu isi cunoaste adevaratul potential si, pornind de aici, ce efecte perverse induce in mediile social si educational o astfel de rasturnare a sistemului de referinta a valorii in scoala romaneasca.
Cum se impute pestele de la cap
Eliminarea, acum mai bine de un deceniu, a examenelor clasice de admitere in facultati a fost prima mare lovitura data calitatii invatamantului romanesc. In goana dupa bani, universitatile au abandonat filosofia performantei pana intr-acolo incat, pentru a se asigura ca vor avea platitori de taxe si in semestrele urmatoare, au pus presiune pe profesori sa-i treaca, cu orice pret, pe studentii incapabili. Rezultatul: mii de absolventi de facultate fara loc de munca sau care sunt obligati de piata sa presteze munci sub nivelul diplomei de absolvire... Boom-ul retelelor sociale, cu aluviuni de ineptii si de fraze fara nici o legatura cu gramatica si ortografia limbii romane, a relavat, cum nu se putea mai bine, in ultimii ani, dezastrul scolii romanesti.
Selectia valorilor, faza pe gradinita
Dupa abandonarea exemenelor de admitere in facultati si inlocuirea lor cu rezultatele de la Bacalaureat, eventual in medie cu cele ale anilor de liceu, presiunea selectiei celor mai bune produse ale invatamantului romanesc a cazut, inevitabil, pe seama treptelor inferioare de examinare – Bacalaureat si Evaluarea Nationala.
Aveai o medie buna in anii de liceu si te descurcai onorabil la BAC, aveai loc bugetat la orice universitate de prestigiu din Romania! Chestiunea a fost multa vreme contestata, in contextul in care unele judete din tara, unde supravegherea la BAC se presupunea a fi mai relaxata, ieseau invariabil campioane ale evaluarilor, in detrimentul unor judete cu licee mai riguroase si cu examene de final de ciclu pe masura. Daca nu te nasteai in judetul corect, aveai, din start, sanse mai mici sa prinzi o facultate buna, desi, teoretic, valoarea te recomanda pentru asa ceva.
Inasprirea recenta a supravegherii examenelor, dictata de fostul ministru Daniel Funeriu, a aratat, in premiera, un tabou cat de cat real al performantei (mai degraba a lipsei de performanta) din sistemul de invatamant. Numai ca schimbarile de garda de la Minister si inspectoratele scolare au venit cu aceasta modificare de abordare pe care, cu cateva zile inaintea BAC-ului, testele si rezultatele de la Evaluarea Nationala nu fac decat sa o anticipeze.
Cu o Evaluare fara probleme, cu un Bacalaureat care se asteapta sa fie la fel si fara examene serioase de admitere la facultate, cum se mai triaza adevaratele valori in Romania? In ritmul acesta, singurele criterii valide de departajare e de asteptat sa apara la finalul gradinitei...
Note bune pentru to(n)ti
Inainte de toate, primul risc al Evaluarii din acest an este uniformizarea in jos a valorilor. “In Bucuresti, peste 10% dintre elevi au luat nota 10 la Matematica, iar 40% au izbutit o nota peste 9! Sint rate de succes de doua ori mai mari decit in 2012 si de aproape trei ori mai mari decit in 2011”, scrie jurnalistul Catalin Tolontan.
Cand 10% dintre elevi iau nota 10, insemna ca intre intre un elev bunicel si unul exceptional nu mai e nici o diferenta, iar acest fapt e de natura, daca nu sa-i demotiveze, atunci cel putin sa-i frustreze pe elevii de top.
Aflat la ani lumina de eficienta si pragmatismul celor mai bune sisteme occidentale de invatamant, scoala romaneasca a trait, in ultimele decenii, doar din performantele elitelor sale. Acum, noile directive venite dinspre inspectorate lovesc tocmai in elite. Sa facem din elevii de top niste omologi ai mediocrilor de nota 10 inventati peste noapte e, totusi, un lux pe care nu ni-l putem permite!
Un produs media marca Rentrop&Straton 
