Van Gogh, captiv al propriului univers psihic

Van Gogh, captiv al propriului univers psihic van goghopereartauniverstablourigauguin

"Nu eu am creat arta intru totul, ci dimpotriva, am gasit-o gata, eu trebuia doar sa o descopar si sa o eliberez din natura."

Nascut la 30 martie 1853, in Zundert, Olanda, celebrul pictor universal Van Gogh, a carui viata "colorata" a creat motivatie atat pentru penelul scriitorilor, cat si pentru numeroasele filme care au incercat sa redea ceea ce cuvintele nu reuseau sa atinga, si-a castigat existenta destul anevoios: vanzator  de lucrari plastice intr-o galerie de arta, profesor de limbi straine si chiar functionar intr-o librarie. 

De-abia din anul 1880 se dedica vocatiei de pictor, exprimarea exclusiva a interesului sau pentru schite si acuarela construind o tehnica admirabila, unica.

Fiu de pastor, crescut intr-o atmosfera de cultura, religioasa, dar avand o structura emotionala labila, Van Gogh si-a transpus starea interioara in operele sale pana la epuizare, picturile sale fiind foarte apreciate in istoria artei.

Lucrarile de inceput sunt marcate de culori intens posomorate, cu tasniri de lumina care intregesc tablouri gen "Mancatorii de Cartofi"  din 1885.
In anul urmator va ajunge si in capitala Frantei, unde ii va cunoaste pe cei mai valorosi pictori ai perioadei postimpresioniste, Henri de Toulouse-Lautrec, Paul Gauguin, Camille Pissarro si Georges Seurat. Dintre acestia, doar influenta "Pissaro" isi va pune amprenta, in sens pozitiv, asupra paletei coloristice a lui Van Gogh.

Contopirea originala de forma si continut din operele pictorului este prepotenta, conflictuala in acelasi timp, afectiva, imaginativa, redand eforturile sale aprinse, angrenate in lupta impotriva nebuniei sau a fuzionarii lui spirituale cu natura. Cele 900 de tablouri create in aproximativ 10 ani ne vorbesc despre talentul neostoit al unui artist macinat de o boala psihica in evolutie, punctata de momente de betie si de furie impinsa la extrem. Cum este, de altfel, si conflictul aprig cu Gauguin, singurul care acceptase sa-i fie discipol, dar care nu rezista integrarii in drama artistului, dezacord finalizat cu taierea unei bucati din urechea dreapta, o rabufnire care avea sa fie catalogata ulterior ca dementa.

Din 1889, ospiciul Saint-Remy ii va sluji ca salas pentru momentele  mai "crude" ale starii sale de sanatate, in intervalele de timp marcate de luciditate pictand intr-un ritm fanatic.

La varsta de 37 de ani, in 29 iulie 1890, Van Gogh, pe un fond emotiv descendent, decide sa-si curme viata... "pentru binele tuturor".  O viata franta de timpuriu pentru un artist ignorat de contemporaneitate, dar "zeificat" de posteritate...

Cel mai celebru tablou al artistului, si anume, "Floarea-soarelui", va fi vandut la o casa de licitatie, in 1987, aceeasi zi cu cea a nasterii pictorului. Pentru fabuloasa suma de  39,85 milioane de lire sterline...

O mare parte din lucrarile artistului olandez se afla la galeriile de pictura Bernheim-Jeune din Paris. Altele, ticsesc colectiile particulare de pe intreg mapamondul. Unele dintre lucrari au fost furate, altele, falsificate si vandute drept originale. Bizar interesul, avand in vedere ca, in toata viata sa, pictorul nu a vandut decat o singura lucrare din numeroasele sale panze. Industria falsificatorilor "Van Gogh” a crescut si ea proportional cu valoarea reala a compozitiilor artistice originale, care se ridica, azi, la sute de milioane de dolari.