454 de ani de la nasterea parintelui stiintei moderne - Galileo Galilei
galileo galileigeniuparintele stiinteiparintele fizicii moderneparintele astronomieistiintadescoperiri stiintificeeppur si muove
Galileo Galilei a fost un filosof, astronom, matematician si fizician, care a jucat un rol esential in Revolutia Stiintifica a lumii. Galileo a fost numit "parintele astronomiei observationale moderne" "parintele fizicii moderne" "parintele stiintei" si "parintele stiintei moderne".
Galileo Galilei s-a nascut a 15 februarie 1564 in Pisa, Italia si a decedat la 8 ianuarie 1642 in tara natala. Galileo a fost primul nascut dintre cei sase copii ai Vincenzo Galilei, un celebru cantaret din lauta si muzician teoretician, si ai sotiei sale, Giulia Ammannati.
Numele complet al lui Galileo a fost Galileo di Vincenzo Bonaiuti de' Galilei. Galilei si-a dorit sa fie preot, insa s-a inscris la Facultatea de Medicina la UNiversitatea din Pisa, la indemnul tatalui sau, studii pe care nu le finalizeaza, dar incepe sa studieze matematica.
Primele descoperiri
In aceasta perioada, Galileo a facut descoperiri semnificative atat in domeniile stiintei pure (de exemplu, astronomie si cinematica miscarii) si in cele ale stiintei aplicate (de exemplu, rezistenta materialelor, imbunatatiri aduse telescopului). Printre interesele sale multiple s-au numarat studiul astrologiei, care, in practica disciplinara pre-moderna era vazuta ca fiind corelata cu matematica si astronomia
O viata personala diferita fata de rigorile vremurilor respective
Desi romano-catolic credincios, Galileo a avut trei copii nelegitimi cu Marina Gamba. Ei au avut doua fiice, Virginia (nascuta in 1600) si Livia (nascuta in 1601) si un fiu, Vincenzo, nascut in 1606. Din cauza nasterilor nelegitime, cei doi au trimis fiicele la manastire, loc unde si-au petrecut tot restul vietii, pentru ca nu puteau sa aiba familii si casnicii, provenind dintr-o relatie nerecunoscuta oficial.
In 1589, Galileo a primit catedra de matematici de la Universitatea din Pisa, unde preda pana in 1592, cand se muta la Padua pentru preda geometrie, mecanica si astronomie.
In iulie 1609, Galileo a aflat despre inventia telescopului, iar in curand si-a fabricat singur unul. A fost un moment cheie pentru Galilei, care a inceput astfel sa-si indrepte atentia catre cer. A descoperit ca Luna nu era plata si nici nu avea suprafata neteda, ci ca este o sfera cu munti si cratere. A descoperit ca Venus are mai multe faze, la fel ca Luna, demonstrand astfel ca planeta se roteste in jurul Soarelui. A descoperit si ca Jupiter are proprii lui sateliti, care se invart in jurul sau, nu al Pamantului, inca o dovada ca teoria geocentrica, potrivit careia corpurile ceresti se invart in jurul planetei noastre, nu este corecta.
Din cauza acestor teorii, Galileo Galilei a intrat in atentia Inchizitiei, care considera teoria lui Copernicus ca fiind eretica. In 1616, lui Galilei i s-a ordonat sa nu predea si sa nu apere in niciun fel aceasta teorie, ordin pe care savantul l-a respectat timp de sapte ani – partial pentru a nu-si complica situatia, partial pentru ca era un catolic fidel.
Citeste si: E oficial: S-a renuntat la ora de vara. Ora de iarna va fi valabila tot anul
„Eppur si muove”-Si totusi, se invarte
Insa in 1623, cardinalul Maffeo Barberini, un prieten de-ai lui Galilei, a devenit Papa, sub numele de Urban VIII, si i-a permis acestuia sa-si continue munca in astronomie si chiar sa o publice, cu conditia sa ramana obiectiv si sa nu sustina teoria heliocentrica. In 1632, Galilei a publicat Dialog despre cele doua sisteme principale ale lumii, o lucrare construita ca un dialog intre trei personaje: un sustinator al teoriei lui Copernicus, un adversar al acesteia si un personaj impartial. Desi savantul a sustinut ca opera sa este una neutra, Inchizitia a fost de alta parere.
Astfel, Galileo Galilei a fost chemat la Roma si judecat de catre Inchizitie sub acuzatia de erezie. Procesul a avut loc intre septembrie 1632 si iulie 1633, timp in care omul de stiinta nu a fost inchis. A fost insa amenintat cu tortura pentru a fi fortat sa cedeze. Astfel, Galileo Galilei a admis ca sprijinise teoria heliocentrica si ca lucrarea sa putea fi interpretata ca sustinand aceasta teorie. Condamnat pentru erezie, Galilei, care nu s-a dezis niciodata cu adevarat de convingerile sale, a fost tinut in arest la domiciliu pana la sfarsitul vietii.
Un geniu a apus
Galileo Galilei a murit in ianuarie 1642, la varsta de 77 de ani. Conducatorul marelui ducat al Toscanei de la acea vreme, Ferdinand II, ar fi vrut ca savantul sa fie inmormatat in corpul central al Bazilicii Sfintei Cruci din Florenta, dar Papa Urban VIII s-a opus, Galilei fusese, in fond, condamnat de biserica pentru erezie.
Inmormantat in alta parte, corpul sau a fost mutat in corpul central al basilicii in 1737, cand a fost inaugurat si un monument in cinstea sa, conform Historia.
Mostenirea
Descoperirile astronomice ale lui Galileo si cercetarile sale asupra teoriei copernicane au lasat o mostenire durabila ce contine categorisirea celor patru sateliti ai lui Jupiter descoperiti de Galileo (Io, Europa, Ganymede si Callisto) denumiti lunile galileene.
Alte proiecte, principii si notiuni stiintifice sunt numite dupa Galileo, printre care nava spatiala Galileo, prima nava care a intrat pe orbita lui Jupiter, sistemul de navigatie prin satelit Galileo, transformarea intre doua sisteme inertiale din mecanica clasica denumita transformare galileana si unitatea de masura Gal, arata Wikipedia.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
