Obiceiuri sculptate intr-unul dintre cele mai mari praznice ale crestinatatii, Boboteaza
boboteazamantuitorul hristosbiserica ortodoxabiserica catolicaobiceiuri
Ziua Bobotezei, 6 ianuarie, sarbatorita de credinciosii ortodocsi, catolici si greco-catolici, incheie ciclul sarbatorilor de iarna, fiind unul dintre cele mai mari praznice ale crestinatatii.
Prin sfintirea apelor, momentul nasterii spirituale a Mantuitorului capata si aspectul epurarii mediului inconjurator. Desi recunoasterea lui Iisus ca Mesia este un adevar recunoscut atat de Biserica Ortodoxa, cat si de Biserica Catolica, pentru ortodocsi, in aceasta zi, Iisus a fost botezat in raul Iordanului de catre proorocul Ioan Botezatorul, in timp ce pentru ritul latin sarbatoarea Epifaniei Domnului aminteste de vizita magilor la Pruncul Iisus.
Tot credinta ortodoxa are marcat in istoricul sau savarsirea slujbei de sfintire a "Agheasmei Mari", care imbraca aspectul unei reinnoiri la nivel cosmic.
In unele zone, episcopii locului arunca in rauri sau in mare o cruce. Cel care se va invrednici sa o aduca la mal primul va avea binecuvantare dumnezeiasca, bucurandu-se tot anul de sanatate.
Sarbatoarea Luminilor sau a Luminarii, cum a mai fost denumita Boboteaza, aduce in casele crestinilor binecuvantarea prin stropire cu apa sfintita, o initiere in Duhul Sfant.
In popor se practica scufundarea in apa raurilor si a lacurilor, impuscaturile, aprinderea focurilor, precum si afumarea oamenilor, a vitelor si a gospodariilor, in scopul alungarii duhurilor malefice.
Exista locuri, cum ar fi Bucovina, unde Boboteaza se extinde pe parcursul a trei zile, tot aici practicandu-se colindatul intre vecini, prieteni si rude. O reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor, care aduce in planul actual tineri mascati in babe si mosnegi, colindatori mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat. Tot acum se fac previziuni astronomice pentru anul ce vine si pentru holde.
Se crede ca animalele vorbesc, cerurile fiind deschise, iar lupii dau o mana de ajutor oamenilor in alungarea spiritelor rele. Si tot vietuitoarele "dezlegate" a grai la miezul noptii dinspre ziua Bobotezei dau indicatii precise despre locul unde s-ar afla ascunse comori.
Cine n-a auzit despre "Chiraleisa" va fi desigur interesat sa afle ca este un obicei nu numai de purificare a spatiului, dar si de invocare a rodului bogat, inspirandu-se dintr-un motiv al colindelor. Grupurile de baieti, care folosesc drept "ornamente" la caciuli busuioc, vasc, brad sau alte plante incarcate in semnificatii, suna din clopotei si talangi, rostind in cor: "Chiraleisa, /spic de grau /pana-n brau, /roade bune, /mana-n grane!"
Si ar mai fi ceva.. Daca in dimineata ajunului Bobotezei pomii sunt incarcati cu promoroaca e un semn sigur ca rodul va fi bogat.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
